În prima parte a programului, Nora Iuga va citi din poemele sale și din poemele scrise de Vintilă Ivănceanu, Ioana Crăciunescu va susține un recital din cele mai recente cărți publicate și din Respirările lui Nichita Stănescu, iar Riri Sylvia Manor va citi câteva poeme inedite. În a doua parte a programului, vor citi patru poete care își leagă biografia și existența de Muzeul Național al Literaturii Române din București: Iuliana Miu, Mihaela Stanciu, Gabriela Toma și Eugenia Țarălungă. Programul se va întregi, în a treia sa parte, cu lecturile susținute de Denisa Lepădatu, Elisa Merca și Vlad C. Dragne, trei adolescenți care au participat anul acesta la Rezidența LiterArt Franța-România și care au publicat în antologia Itinerarii, apărută recent la Editura Muzeului Literaturii Române din București. Moderatorii programului sunt Dan Mircea Cipariu, care va citi poeme scrise de Cornelia Maria Savu, și Florin Iaru, care va citi poeme scrise de Traian T. Coșovei. Poezia va rezona cu muzicile trăite și visate de Oana Cătălina Beța (voce) și Alex Borșan (pian). „Încă din 2014, când am celebrat pentru prima dată Ziua Limbii Române, împreună cu Ioan Cristescu am propus să oferim publicului cea mai subtilă formă de exersare a limbii române care este poezia. Astfel, anul acesta am invitat poeți din generații diferite care, deși au vârste biologice diferite, trăiesc în apele teritoriale ale limbii și ale poeziei române, cu forța vindecătoare a imaginilor poetice despre sine și Celălalt. Va fi și o grădină cu înalte spirite poetice evocate și citite de către poeții invitați, într-un exercițiu de omagiere a celor care sunt acum în Raiul Poeziei”, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul programului Grădina cu muzici și poeme. Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autori și APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) sunt partenerii proiectului. AgențiadeCarte.ro și Radio România Cultural sunt parteneri media.

Antologia „Itinerarii”, apărută la Editura Muzeul Literaturii Române din București, cuprinde textele câştigătoare sau scrise pentru programul „Rezidenţa LiterArt Franța-România” – prima rezidenţă de scriere creativă şi creaţie vizuală din România dedicată adolescenţilor. În prima vacanţă intersemestrială a acestui an, între 4-8 februarie 2019, au avut loc, în spaţiile Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ateliere de scriere creativă coordonate de scriitorii Dan Mircea Cipariu şi Florin Iaru, precum şi ateliere de creaţie vizuală coordonate de Maestrul Mircia Dumitrescu şi artistul vizual Mihai Zgondoiu. Au fost prezenţi 6 adolescenţi pentru secţiunea literară (în ordine alfabetică): Ioan Coroamă (Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Iaşi), Vlad C. Dragne (Colegiul Naţional „Sf. Sava”, Bucureşti), Denisa Lepădatu (Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, Galaţi), Elisa Merca (Şcoala Germană Hermann Oberth, Voluntari), Luca Ştefan Ouatu (Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, Iaşi) şi Diana Vlasa (Liceul Vocaţional de Artă, Târgu Mureş). Au fost prezenţi 7 adolescenţi pentru secţiunea arte vizuale (în ordine alfabetică): Maria Alexandra Bărbieru (Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Bucureşti), Ioana Ionescu (Colegiul de Artă „Carmen Sylva”, Ploieşti), Silvia-Ioana Niculae (Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, Bucureşti), Constantin Popovici (Liceul de Arte Plastice, Timişoara), Matei Rădulescu (Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, Bucureşti), Sânziana Maia Vieru (Liceul de Arte Plastice, Timişoara) şi Maria Anastasia Soleanu (Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, Bucureşti). „Rezidenţa LiterArt Franța-România” a fost un program literar, artistic şi educaţional organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, asociația Euro CulturArt și Clubul UNESCO-Adolescenţii. Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro sunt partenerii media ai programului. Proiect co-finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale.

DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București) este licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (Editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (Editura Brumar, 2006) a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între 2011 și 2018, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.AgențiadeCarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, lucrează la tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.

IOANA CRĂCIUNESCU (actriță de teatru și cinema și poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, în București. În 1973 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București și a devenit actriță a Teatrului Nottara. A publicat volumele: „Scrisori dintr-un
câmp de maci”, Cartea Românească, București, 1979; „Duminica absentă”, Cartea Românească, București, 1980; „Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; „Iarna clinică”, Cartea Românească, București, 1983; „Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; „Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; „Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; ”Mon General”, Editura Tracus Arte, București, ”Piața Chibrit”, Editura Charmides, Bistrița, 2017. Filmografie: ”Actorul și sălbaticii” (1975); ”Ediție specială” (1978), ”Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii” (1979), ”Artista, dolarii și ardelenii” (1980), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (1981), ”La capătul liniei” (1982), ”Femeia din Ursa Mare” (1982), ”Să-ți vorbesc despre mine” (1987), ”Duminica în familie” (1987), ”Quelque part vers Conakry” (1992), ”Mensonge” (1993), ”Pullman paradis” (1995), ”Undeva la Palilula” (2012), ”Sieranevada” (2016). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor români, a UCIN și UNITER.

VLAD C. DRAGNE are 18 ani și este elev la Colegiul Național „Sf. Sava”. În 2017 a participat la cursul de scriere creativă ținut de Florin Iaru și Marius Chivu. Scrie articole pentru revistele Ça va și LZR. A debutat în volumul colectiv Matrioşka. Nouă prozatori adolescenți, Editura Tracus Arte, 2018, și a publicat în Revista de povestiri și iocan.

FLORIN IARU s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația Cotidianul. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista Luminița. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1978, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său Cîntece de trecut strada se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului Aer cu diamante, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămânalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău (Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie (volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul Sânii verzi. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc

NORA IUGA (4.I.1931, Bucureşti; numele la naştere: Eleonora), poetă, prozatoare şi traducătoare. Este fiica Elenei Zsiga/Iuga, balerină la Opera Română, şi a lui Iosif (Josef) Zsiga/Iuga, violonist la Filarmonică. Prin mamă (Eufrosina-Cornelia, din Galaţi, căsătorită Teodorescu), Elena Iuga avea o dublă ascendenţă, bulgară şi greacă, tatăl – Heinrich Schmidt – fiind cetăţean german. La rândul său, Iosif Iuga (în acte: Josef Zsiga până în 1939, când îşi românizează numele) provine, pe linie maternă, dintr-o familie de sârbi din Vârşeţ (Banatul sârbesc) stabilită în apropiere de Timişoara, tatăl fiind jumătate croat, jumătate ungur. Urmează primele două clase primare la Bucureşti, pe a treia la Timişoara, în clasa a patra primară şi în primii doi ani de gimnaziu fiind înscrisă la Institutul Ursulinelor din Sibiu. La 13 ani se transferă la Liceul „Iulia Hasdeu” din Bucureşti, absolvit în 1949, an în care devine studentă la Facultatea de Filologie a Universităţii bucureştene, la secţia germanistică, avându-i ca profesori, între alţii, pe G. Călinescu, Tudor Vianu şi Henri Wald. După absolvirea studiilor universitare (1954), devine profesoară la o şcoală generală din Sibiu, apoi redactor la „Neuer Weg”, la secţia de politică externă; iar ulterior, bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1956-1969), redactor la Editura Enciclopedică (devenită Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică) (1969-1977), apoi la revista „Volk und Kultur” (1977-1986). Debutul său absolut se produce în 1965, în „Gazeta literară”, cu un grupaj de trei poezii, dintre care una intitulată subversiv Respiraţie liberă; iar debutul editorial, în 1968, cu Vina nu e a mea. Al doilea volum al autoarei, Captivitatea cercului (1970), este scos din circulaţie la doar câteva săptămâni de la apariţie, ca urmare a unei decizii venite de la Centrala Cărţii (organism subordonat Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă). În plus, va avea interdicţie de publicare timp de opt ani, până în 1978. Participă la şedinţele Cenaclului „Nicolae Labiş”, prezidat de Miron Radu Paraschivescu şi frecventat de onirici. (Cenaclul este desfiinţat în 1971, anul declanşării Revoluţiei Culturale.) De-a lungul timpului, colaborează la publicaţii precum „Luceafărul”, „Tribuna”, „România literară”, „Viaţa românească”, „Arc”, „Lettre internationale”, „Observator cultural” ş.a. A fost de patru ori distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România: în 1980, pentru volumul Opinii despre durere; în 1994, pentru romanul Săpunul lui Leopold Bloom; în 1998, pentru traducerea romanului lui Günter Grass Toba de tinichea; şi în 2000, pentru Sexagenara şi tânărul. A mai primit, între altele, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, în 1996, pentru Dactilografa de noapte, Premiul revistei „Cuvântul”, pentru Sexagenara şi tânărul, în 2000, şi pentru Fetiţa cu o mie de riduri, în 2005, Premiul de excelenţă al revistei „Poesis”, în 2000, precum şi Premiul Friedrich Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, în 2007, pentru contribuţia la promovarea literaturii germane. În intervalul mai 2009-mai 2010, a beneficiat de o bursă DAAD (Deutscher Akademischer Austausch Dienst) – cea mai importantă bursă acordată de statul german unui scriitor străin. Mai multe dintre cărţile autoarei au fost traduse şi publicate în Germania, Franţa, Italia, Elveţia, Spania, Bulgaria şi Slovenia. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi membră PEN-Club. A fost căsătorită cu poetul George Almosnino. Volumul „ascultă cum plâng parantezele”, Editura Cartea Românească, a primit Premiul Cartea de poezie a anului 2016 (Bianca Burța-Cernat).

DENISA LEPĂDATU este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, profil matematică-informatică intensiv informatică, fiind olimpică națională la matematică. Premii literare (selectiv, cele mai importante): Premiul APLER pentru promovarea tinerelor talente pentru cele două cărți editate în anul 2014 la editura InfoRapArt; Premiul Municipiului Galați pentru contribuția deosebită la dezvoltarea culturii, literaturii și publicisticii gălățene în rândul tinerilor; Premiul I la Concursul Național „Cele mai frumoase poezii de dragoste ale adolescenților” (2017), Premiul I la Concursul Național „Cele mai frumoase povestiri ale adolescenților” (2018) organizate de Clubul UNESCO-Adolescenții; Premiul I la Concursul Național „Ion Creangă” – povești. Din decembrie 2015 este membră MENSA – organizația mondială a celor mai inteligenți 2% oameni de pe planetă (cu coeficient IQ de peste 132).

RIRI SYLVIA MANOR (Aberfeld) este cunoscută în toată lumea şi în Israel ca Profesor de Oftalmologie şi Neuro-Oftalmologie. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină de la Bucureşti, după care a emigrat în Israel. În Israel nu a mai scris poezii timp de douăzeci de ani şi s-a specializat în neuro-oftalmologie. În zilele grele ale sfârşitului de regim în România, în Decembrie 1989 a publicat în cel mai răspândit ziar din Israel un articol despre poezia română de protest şi a tradus şi publicat acolo poezii contra regimului scrise de Ana Blandiana, Mircea Dinescu şi Marin Sorescu. În Ianuarie 2000, a publicat la editura israeliană de prestigiu “Sifriat Hapoalim” prima sa carte de versuri în ebraică. Aceasta carte s-a bucurat de foarte mult succes în Israel unde au apărut trei ediţii. După revenirea în România cu ajutoare medicale, a reînceput să citească literatură în limba română şi, după 40 de ani întrerupere, în anul 2000, a publicat  cartea “Privind” la editura “Du Style”. Între 2000 şi 2013, a publicat încă trei cărţi de poezie în România: două   la editura “Paralela 45″, “Save As…”(2007) şi “Pestriţ”(2010), şi o a patra carte de poezie  la editura “Tracus Art”, în 2013, intitulata “Încă”, premiată de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România-APLER. A înfiinţat o asociaţie de promovare reciprocă a literaturii române şi israeliane în cele două ţări. Regretata Irina Mavrodin i-a tradus cartea “Pestriţ” în limba franceză şi volumul a apărut la Editura “L-Harmattan”, în Franţa, în 2012, fiind printre cărţile care au reprezentat România, în 2013, la “Salon Du Livre” la Paris. În afară de franceză, poeziile scrise de Riri Syliva Manor au mai fost traduse în engleză, arabă, italiană, germană, rusă, albaneză, greacă. A primit Premiul Blaga, în 2001, şi Medalia şi Premiul Şafran. în 2012. A participat de la început la ediţiile Festivalului Internaţional de literatură de la Neptun şi a organizat, de fiecare dată, venirea unei delegaţii importante de scriitori israelieni ca şi prima vizită a lui Amos Oz în România. E membră a PEN International România şi a Uniunii Scriitorilor din România şi din Israel. Recent, cea mai recentă carte a sa, „Bucuria de a nu fi perfectă. „Memorii Bucureşti – Tel Aviv/1941-2015”, Editura Humanitas, a primit Premiul Observator cultural pentru Memorialistică.

ELISA MERCA are 15 ani și învață la Școala Germană Hermann Oberth din Voluntari. A câștigat de trei ori concursul național de creație „Locuiește în poveste”, inițiat de Editura Arthur, și a apărut în trei antologii ale editurii. A debutat în Dilematix și are rubrică permanentă în revista Ordinul povestitorilor. A fost selectată cu o fotografie între finaliștii concursului InstantAdolescența. Este olimpică națională la germană și la română. Scrie pentru că îi place să alerge prin acest muzeu al cuvintelor.

IULIANA MIU (n. 1989) este doctor în filologie al Universității din București, cu o teză, intitulată  Mircea Nedelciu. Biografie și somatografie, coordonată de prof. univ. dr. Ion Bogdan Lefter. A obținut o bursă la Academia Română, urmând un stagiu de cercetare la Université Sorbonne Nouvelle – Paris 3. A debutat cu poezie în anul 2017, în revista Luceafărul(nr. 3/2017). Publică, din 2015, eseuri, poezii și articole științifice în  reviste de specialitate: Journal of Romanian Literary StudiesCaiete CriticeDiversité et identité culturelle en EuropeLiteratorulNeuma. În prezent, face parte din echipa Muzeului Național al Literaturii Române, fiind cercetător și redactor.

MIHAELA STANCIU (n. 1979, București) este absolventă a cursurilor de masterat Teoria și Practica Editării din cadrul Facultății de Litere, Universitatea din București și doctor în filologie al aceleiași instituții. A fost asistent universitar la Departamentul de Limbi Străine și Comunicare al Universității Tehnice de Construcții București. A participat la numeroase conferințe internaționale și a scris articole în reviste de studii literare, buletine științifice etc. A semnat poeme, cronici, interviuri și alte articole în
revistele: 
PunctumHistoria etc.

Te-ar putea interesa și: