Mark Rutte. Sursa Foto: Dreamstime
Din cuprinsul articolului
Berlinul se confruntă cu noi tensiuni politice după ce partidul de opoziție Alternativa pentru Germania (AfD) a solicitat oficial informații despre vulnerabilitățile identificate în timpul unui amplu exercițiu NATO desfășurat anul trecut în Estonia, potrivit Politico.
Demersul a generat reacții critice din partea unor reprezentanți ai coaliției de guvernare, care avertizează asupra riscurilor legate de divulgarea unor date sensibile privind capacitatea de apărare a Alianței.
Solicitarea vizează exercițiul „Hedgehog 2025”, o operațiune majoră a NATO în cadrul căreia specialiști ucraineni în drone au aplicat tactici învățate pe câmpul de luptă pentru a simula neutralizarea unor unități aliate într-un scenariu de război.
Contextul solicitării AfD
Potrivit unei scrisori obținute de publicația Politico, purtătorul de cuvânt al AfD pentru apărare, Rüdiger Lucassen, a cerut la 19 februarie ca guvernul federal să informeze comisia parlamentară pentru apărare cu privire la concluziile exercițiului „Hedgehog 2025”.
În document, Lucassen întreabă:
„Ce lacune de capabilitate au fost identificate — în special în domeniile apărării antidronă, războiului electronic, capacității de comandă și protecției forțelor mobile?”
De asemenea, el solicită clarificări privind „care dintre aceste lacune mai există și până când urmează să fie remediate”.
În sistemul politic german, partidele de opoziție au dreptul de a adresa întrebări oficiale guvernului. Ministerele pot refuza furnizarea informațiilor clasificate, însă sunt obligate, în general, să răspundă solicitărilor formale.
Reacții din partea coaliției de guvernare
Inițiativa AfD a fost întâmpinată cu rezerve de unii parlamentari din blocul creștin-democrat aflat la guvernare. Florian Dorn, membru al comisiei pentru apărare, a declarat că „în cazul unora dintre moțiunile și întrebările AfD, se ridică tot mai des întrebarea care este, de fapt, scopul lor și în interesul cui sunt formulate”.
El a adăugat:
„Dacă astfel de informații ajung în mâini greșite, ne pun în pericol securitatea și capacitatea de apărare”.
La rândul său, Thomas Erndl, purtător de cuvânt pentru politica de apărare al creștin-democraților, a avertizat asupra „pericolului ca informații relevante pentru securitate să ajungă în mâini nepotrivite”, precizând că ministerele sunt deja obișnuite să evalueze astfel de riscuri atunci când redactează răspunsuri la interpelări parlamentare.
Un oficial militar NATO de rang înalt a declarat că solicitarea nu a generat „îngrijorări serioase” în cadrul Alianței, dar a subliniat că statele membre „doresc întotdeauna să fie atente la informațiile care ajung în spațiul public”.
Exercițiile militare și sensibilitatea informațiilor, scoase la lumină de AfD
Evaluările exercițiilor militare includ detalii despre vulnerabilitățile identificate, viteza cu care anumite unități pot fi neutralizate și durata estimată pentru remedierea problemelor constatate.
drone militare / sursa foto: dreamstime.com
Oficialii europeni din domeniul securității pornesc de la premisa că Rusia și alți actori ostili analizează informațiile disponibile public pentru a identifica tipare operaționale.
În special în domeniul războiului cu drone, unde tacticile evoluează rapid, cunoașterea perioadei în care anumite slăbiciuni persistă poate avea implicații strategice.
Controverse anterioare care vizează Hedgehog 2025
Disputa legată de Hedgehog 2025 vine după alte controverse în care parlamentari AfD au formulat întrebări detaliate despre rute de transport militar, protecția infrastructurii și sisteme de securitate.
În 2024, ministrul de interne al landului Turingia, Georg Maier, a acuzat AfD că folosește întrebările parlamentare pentru a „cartografia sistematic infrastructura critică”, susținând într-un interviu acordat publicației Handelsblatt că partidul ar parcurge ceea ce a numit o „listă de sarcini a Kremlinului”.
Conform relatărilor din cotidianul german Welt, ministerul de interne al landului a compilat o listă cu 58 de interpelări AfD din perioada octombrie 2024 – începutul anului 2025, care ar fi vizat infrastructuri sensibile, inclusiv sisteme IT ale poliției, capacități antidronă, rute de transport militar, rețele energetice și aprovizionarea cu apă.
Într-un e-mail transmis Politico, Rüdiger Lucassen a respins acuzațiile privind eventuale motive ascunse, afirmând că solicitarea sa reprezintă „un instrument de rutină al controlului parlamentar”. El a explicat că parlamentarii trebuie să se bazeze pe evaluări militare oficiale, nu pe relatări din presă, pentru a putea sprijini forțele armate prin decizii legislative și bugetare.
