Vom mânca microbi!

Vom mânca microbi! Sursa foto: Arhiva EVZ

Chestiunea foametei cu care se confruntă tot mai multe zone de pe glob a început să fie luta în serios cu adevăarat. Atât de în serioa, încât cercetătorii caută acum să facă proteine din… microbi.

Abia în ultimele decenii, cercetătorii au reuşit să înţeleagă adevăratul impact al microorganismelor, inclusiv bacterii, alge şi ciuperci. Se găsesc peste tot pe Terra, inclusiv pe organismele umane, iar, în prezent, antreprenori şi investitori precum Bill Gates şi SoftBank speră ca microorganismele să revoluţioneze sursele de hrană şi agricultura similar modurilor în care au transformat medicina.

Astfel, multe companii analizează modul în care pot fi folosiţi microbii pentru a obţine proteine care să acopere nevoile unei populaţii în creştere şi să stimuleze agricultura, iar printre dificultăţile de care se lovesc sunt costuri de producţie crescute şi muncă mai asiduă de convingere a consumatorului.

Calysta, o companie care a colectat 30 de milioane de dolari, anul acesta, de la investitori precum BP şi Cargill, produce hrană pentru peşti din microbi care se proliferează în mod natural, folosind metanul ca sursă de energie.

Ne puteți urmări și pe Google News

Un alt exemplu în acest sens este Sustainable Bioproducts, un start-up cu sediul în Chicago, SUA, care încearcă să obţină proteine comestibile din extremofile - organisme care pot supravieţui în medii extreme -, pe care le colectează din izvoarele termale vulcanice din Parcul Naţional Yellowstone. Compania a reuşit să obţină suma de 33 de milioane de dolari de la investitori precum Danone, din Franţa, şi Archer Daniels Midland, şi speră să lanseze pe piaţa americană înlocuitori de proteine în următoarele 12 - 18 luni.

Cu ajutorul unor tehnici avansate la îndemână, precum secvenţierea ADN-ului şi metode de screening, cercetătorii pot să analizeze microbii şi structura acestora. Unele start-up-uri pot recrea microbii prin intermediul ingineriei genetice.

În prezent, companiile se îndreaptă spre fermentarea de înaltă tehnologie pentru a transforma microorganismele în proteine cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al biotehnologiei de vârf.

Microbii sunt o variantă luată în calcul şi din cauza temerilor în creştere privind impactul folosirii excesive a substanţelor chimice sintetice asupra mediului. Pesticidele, fungicidele şi fertilizatorii folosite în agricultura intensivă sunt responsabile pentru reducerea fertilităţii solului, iar apele reziduale deversate în mare sunt la nivel larg acceptate drept cauză pentru "zonele moarte" întâlnite de-a lungul coastelor.

Investiţiile în astfel de companii au crescut cu aproape 40% în 2018, comparativ cu 2017, la 511 milioane la nivel global, potrivit PitchBook, furnizor de date în domeniu.