Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei şi fostul ei consilier, Dan Tăpălagă, ar putea fi traşi la răspundere pentru că au intrat fără certificat ORNISS în Arhiva SIPA în 2005

Daniel Horodniceanu, șeful DIICOT, a vorbit, într-un interviu pentru ziare.com, despre dosarul pătrunderii fără autorizație în arhiva SIPA. Horodniceanu spune că important pentru încadrarea juridică este dacă informațiile obținute astfel au fost transmise mai departe. „E un dosar în lucru, nu e o anchetă uşoară, dar vă pot spune că potrivit Codului Penal nu simpla pătrundere în arhiva SIPA, ci diseminarea de informaţii clasificate e infracţiune. Deci important nu e dacă avea ORNISS, dacă a fost înregistrat sau nu, ci dacă a diseminat neautorizat informaţii clasificate. Acesta este elementul material al infracţiunii”, a declarat Daniel Horodniceanu.

Fără certificate ORNISS

Dosarul pătrunderii fără autorizaţie în arhiva SIPA (n.r. - Serviciul Independent de Protecţie Anticorupţie) a fost inițiat de ministrul Tudorel Toader şi se află pe rolul DIICOT, în urma dezvăluirilor EVZ, potrivit cărora în arhiva serviciului secret al Ministerului Justiției au intrat și persoane care nu aveau certificate ORNISS.

Este vorba despre momentul 6 ianuarie 2005, când în arhivă au intrat şefa de atunci a Ministerului Justiţiei, Monica Macovei şi consilierul ei, Dan Tapalagă. Ambii nu aveau certificat de la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Mai mult, EVZ a scris că Tăpălagă nici nu era angajat al Ministerului la vremea respectivă. Conform datelor trimise de la Ministerul de Justiție, în urma solicitărilor EVZ, Dan Tăpălagă a fost angajat începând cu data de 17 ianuarie 2005.

Fosta directoare a Direcţiei Avizare din cadrul Ministerului Justiţiei, Ingrid Mocanu, e de părere că afirmaţia şefului DIICOT, Daniel Horodniceanu trebuie analizată nuanţat.

„El teoretic ar avea dreptate, cel puţin pentru situaţia schimbatului becului, dar dacă a avut accesul şi a citit cel mai mic rând, nu are dreptate. Dacă a diseminat conţinutul este infracţiune în funcţie de gradul de clasificare a acelor informaţii. Dacă domnul Tăpălagă a intrat fără a avea certificat ORNISS şi fără a fi angajat al Ministerului Justiţiei este deja o problemă şi mai gravă a celor care l-au lăsat acolo”, a declarat pentru EVZ Ingrid Mocanu, spunând că, în acest caz, fostul consilier al lui Macovei ar putea fi acuzat de complicitate la o infracţiune, însă încadrarea exactă s-ar putea stabili după analiza întregului probatoriu.

Un ofiţer SRI schimbă becul la SIPA

Fosta directoare din cadrul Ministerului Justiţiei a făcut referire la declaraţia fostului ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, din data de 25 mai, când acesta a susţinut că în 2013, în timpul mandatului său, s-a constituit o comisie, pe care a aprobat-o prin ordin de ministru, care a verificat „sistemul de iluminat” al arhivei SIPA şi care a avut acces la arhivă, unde „a schimbat un bec”. „Membrii acestei comisii au avut un rol strict administrativ, nu au intrat în niciuna din încăperile în care se aflau documente ale arhivei SIPA, nu au intrat în contact cu niciun fel de document, dosar, hârtie, obiect din arhivă”, declara atunci Robert Cazanciuc. Printre presoanele care au intrat atunci în arhiva SIPA a fost Florian Andronache, consilierul de la vremea respectivă a lui Robert Cazanciuc. Florian Andronache era ofiţer SRI, detaşat la Ministerul Justiţiei.

În data de 25 mai, Ministerul Justiţiei a publicat lista celor care au avut acces în arhiva SIPA după desfiinţarea acesteia, fiind consemnate 22 de vizite. Pe listă nu apar numele judecătorului Cristi Danileţ şi al procurorului Paul Dumitrescu, cei doi formând o comisie de inventariere a Arhivei SIPA în ianuarie 2007, dar care au intrat în arhivă fără a întocmi proces verbal. Potrivit dezvăluirilor EvZ, acesta este momentul în care un număr de 12- 14 dosare ale unor magistraţi au fost sustrase, iar altele copiate.

Ce prevede

Legea privind protecţa informaţiilor clasifi cate Potrivit Legii 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, „Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:

a) să prevină accesul neautorizat la informaţiile clasificate; b) să identifice împrejurările, precum şi persoanele care, prin acţiunile lor, pot pune în pericol securitatea informaţiilor clasificate; c) să garanteze că informaţiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptăţite, potrivit legii, să le cunoască; ​d) să asigure protecţia fizică a informaţiilor, precum şi a personalului necesar protecţiei informaţiilor clasificate”.