Nouriel Roubini, expert și profesor de economie la Stern School of Business de la Universitatea din New York, avertizează că după ani de politici fiscale, monetare și de credit relaxate la extrem și după confruntarea cu șocuri negative semnificative ale ofertei, presiunile stagflaționiste cresc acum și amenință cu o criză economică.

Acestea exercită o presiune asupra unei masive acumulări de datorii în sectoarele public și privat, amenințând să provoace o criză fără precedent.

Încă din 2022, într-o analiză intitulată „Inevitabilul Șoc”, expertul a dezvăluit adevărul despre colapsul cu care lumea globalizată se va confrunta în viitor și despre incapacitatea băncilor centrale de a-l contracara.

O criză economică fără precedent urmează să înceapă

 „Mama tuturor crizelor economice se profilează și nu va fi nimic de făcut în privința asta”, a transmis Nouriel Roubini.

„Datoria globală totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. Statelor Unite, este la 420%, ceea ce este mai mare decât în timpul Marii Depresiuni și după cel de-Al Doilea Război Mondial”, mai scrie acesta în analiza sa.

Acum inflația, alimentată de aceleași politici fiscale, monetare și de credit ultra-relaxate, a pus capăt „aceste zori financiari ai morților”, scrie Roubini.

Astfel, băncile centrale vor fi nevoite să majoreze ratele dobânzilor pentru a preîntâmpina o criză economică. „Zombii se confruntă cu creșteri puternice legate de costurile de serviciu ale datoriilor”.

Această transformare semnificativă constituie ceea ce se poate numi „un triplu șanț”. Asta deoarece inflația nu doar erodează veniturile reale ale gospodăriilor, ci și diminuează valoarea activelor lor, inclusiv bunurile imobiliare și financiare.

Politicile ultra-relaxate nu mai pot fi implementate 

„Același lucru este valabil și pentru corporațiile, instituțiile financiare și guvernele fragile și cu efect de levier excesiv: se confruntă cu o creștere bruscă a costurilor de împrumut, scăderea veniturilor și a veniturilor și scăderea valorii activelor, toate în același timp”.

Diferit de crizele discutate anterior, politici extrem de relaxate nu mai pot fi adoptate, deoarece ar alimenta inflația existentă.

Acest lucru, subliniază economistul, ar conduce la o recesiune profundă și prelungită, împreună cu o criză economică severă.

„Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele de serviciu ale datoriei cresc, iar veniturile ajustate la inflație scad în rândul gospodăriilor, corporațiilor și guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni unele pe altele”, subliniază economistul Nouriel Roubini.

Criza economică poate fi amânată, dar nu evitată

Potrivit lui Roubini, în economiile avansate care se împrumută în moneda lor națională, o criză de inflație neașteptată poate fi folosită pentru a diminua valoarea reală a datoriilor pe termen lung cu rată fixă.

De asemenea, conform economistului, Guvernele nu manifestă disponibilitate pentru a mări taxele sau a reduce cheltuielile pentru a diminua deficitele lor.

În consecință, monetizarea deficitului prin intermediul băncii centrale va fi din nou considerată o soluție convenabilă, dar, oamenii nu mai pot fi păcăliți.

„Mama tuturor crizelor de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”, mai adaugă Roubini în Project Syndicate, potrivit Yahoo News.