„Ministerul Finanţelor vrea să ia un împrumut, al doilea ca mărime din istoria României - declara în 25 ianuarie 2018, PNL-isto-Userist Florin Cîţu”. Ministerul Finanţelor pregăteşte o echipă de negociatori pentru a contraca un împrumut, „al doilea ca mărime din istoria României" pentru ca ţara să nu se prăbuşească, afirmând că parteneri strategici discută la Davos despre „criza românească". Trebuie să ştiţi adevărul. Un povestitor, care lucrează într-o instituţie într-o ţară adevărată, partener strategic al României, mi-a arătat un document. L-am citit şi sunt două concluzii importante. Una aţi mai auzit-o enunţată de mine, dar a doua este informaţie bombă. Partenerii noştri strategici au dat verdictul. România este în CRIZĂ. O criză care va ajunge la nivel de alertă la jumătatea acestui an”, a scris vicepreşedintele PNL Florin Cîţu, pe Facebook. Florin Cîţu a afirmat că la Davos „partenerii noştri” vorbesc despre o „criză romanească” în trei dimensiuni: „criza politică şi instituţională”, „criza economică profundă generată de dezechilibre economice vizibile şi uşor de anticipat” şi „criza morală a societăţii româneşti”. Cele trei dimensiuni ale „crizei româneşti” oferă motive de îngrijorare atât din punct de vedere al intereselor economice ale partenerilor noştri, dar si din punct de vedere geostrategic şi al funcţionării statulului de drept, spune vicepreşedintelePNL. Drept care, după cum înțeleg, la îndemnul partenerilor și prietenilor noștri adunați la Davos, D-l Câțu s-a apucat să imprumute sume amețitoare. A fost momentul în care România și românii au devenit captivi. Așa cum suntem acum. Marcel Ciolacu avea dreptate să se întrebe: ”de ce suntem singurul stat din UE care avem acord în ceea ce privește deficitul? Cu toate că nu suntem singurul stat care a depășit deficitul. De ce? Au fost împrumuturi de 200 de miliarde de lei făcute în 2 ani de zile. Ca o proporție, toate pensiile din România au o anvelopă de 100 de miliarde. Au împrumutat și alte state din UE. Nu la dimensiunea asta. În doi ani de zile nu s-a făcut nicio mărire de pensie. S-au întors în economia reală 2%. Vreau să aflu și eu, ca toți românii, unde s-au dus acești 200 de miliarde împrumutați. Că nu s-au regăsit nici în salarii, nici în pensii. Ipocrizia mă scoate din minți. După ce ai dus țara la datorie publică de la 37%, la 50% datorie publică în doi ani de zile, ai făcut acord în ceea ce privește privește deficitul, știi foarte bine că acum România se împrumută ca să acopere dobânzile și ratele la împrumuturile făcute de tine, și să mai ai tupeul să fii atât de ipocrit să mai ieși la televizor să mai comentezi!? „Sunt lucruri care depășesc bunul simț”, a spus Ciolacu în emisiunea lui Ion Cristoiu de la Aleph News. Apoi a urmat  devoalarea altui gest de vânzare a țării. Pentru fostul premier Florin Cîțu și pentru foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă,  s-a declanșat cercetare penală a DNA. Ei sunt acuzați de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind „autoratul și, respectiv, complicitate”, cu un prejudiciu de peste un miliard de euro. Comisia Europeană a lansat pe 17 iunie 2020 Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19, prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri. Strategia presupunea negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre. Statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de «opt-out», astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite. Procurorii fac cercetări privind modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, „persoane din Guvernul României”, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane. Procurorii spun că, deși dozele de vaccin contractate înainte de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, cei trei oficiali români ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de peste un miliard de euro (1.005.498.687 euro), la care se adaugă TVA. Dincolo de vinovățiile, care în mod sigur vor fi acoperite de uitate și complicități, între Ursula von der Leyen și Florin Câțu, acest act abominabil se constituie în altă ”treaptă” a îngenunchierii financiare a României. Mai adăugați la acestea și ”celebrul” act secretizat de USR-Câțu, act de îngenunchere economică a României, cunoscut sub numele PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și veți constata de ce suntem aici. Plan, care, dacă se va continua așa cum a fost scris de către Cristian Ghinea și contrasemnat de premierul de atunci Câțu ne-a dus în antecamera ”amanetului” U.E., unde am ajuns și cu aderarea în spațiul Schengen. Ce vină are poporul pentru că am ajuns aici? Păi, e numai vina noastră. Aveau dreptate, la Davos „partenerii d-lui Câțu si USR”, care îi vorbeau acestuia despre „criza morală a societăţii româneşti”. Ne încăpățînăm să fim creștini! Am postit, Am fost la Denii, l-am plâns pe Cristos,  am sărbătorit Învierea Lui. Am umplut bisericile de Înviere… Am făcut asta, deși am fost avertizați de mințile luminate publice, care nu ostenesc să ne spună cât de mult greșim… Domnule, - ne spunea recent un anume domn Lazea, de la Banca Națională -, hai să mutăm reîncarnarea doar la sfârșitul timpurilor când va fi a 2-a venire și atunci se vor reîncarna toți în în corp uman. Ori dacă elimini conceptul de reîncarnare dintr-o religie cum din păcate s-a făcut în creștinism, atunci nu mai înțelegi de ce un copil să aibă cancer, de ce o femeie să fie maltratat de soțul ei. În momentul în care accepți conceptul de reîncarnare, viața devine simplă, totul, totul devine explicabil și ți se ia și ți se ia o greutate de pe suflet, totul devine explicabil. E clar și de ce a murit copilul X și de ce e schinguită femeia aia și de ce omul ăla a rămas fără mâini și fără picioare și mai mult de jumătate din populațiile pământului trăiesc în religii care consideră în continuare re-încarnarea. Totuși, după alți corifei, mult mai cunoscuți pe plan public au hotărât, parcă la unison, că problema noastră nu sunt împrumuturile care ne-au amanetat viitorul, ci răul maxim se află în chiar imnul național. Unul dintre gânditori susține ideea schimbării acestuia:  „Credincioșii majoritari 80% l-au vândut pe Christos pe de 7 ori mai mulți mici decât în mod obișnuit” în ”țara micilor mari”. Răul stă în chiar imnul pe care îl cântăm, sau pe care îl murmurăm din când în când, sugerându-ne chiar cum anume ar trebui să înceapă acesta. Un adevărat imn național al României: „Unde-i omu-i și grătaru/Unde-i micu-i și muștaru”. Alt cugetător național este, și el, nemulțumit de ”Deșteaptă-te române!” „ Ne place să ne văităm, - spune acesta -, ne place să ne arătăm victime, dar eu am o problemă cu imnul nostru național: „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte / În care te adânciră barbarii de tirani”. Ai o lume care e împotriva ta și dormi ca… nesimțitul și tu nu faci nimic”…… „Imnul României te pune dintr-o dată într-o poziție de mahmureală bătută din toate direcțiile de cine a vrut. Este ceva demobilizator, din păcate. Și trebuie și la asta să ne gândim, poate puțin”. Îndemnul lui este salutar: cu siguranță că trebuie să ne gândim… Imnul național al României, „Deșteaptă-te, române!”, este mai mult decât o melodie; este un simbol al identității, rezistenței și spiritului românesc, neîngenuncheat. Andrei Mureșanu este creatorul versurilor imnului național al României. Născut în 1816, în Bistrița, Mureșanu a fost un poet, profesor și jurnalist român. A fost unul dintre intelectualii care au jucat un rol important în mișcările naționale și culturale ale vremii. Versurile imnului au fost scrise în contextul Revoluției din 1848, un moment crucial pentru istoria și cultura României. Mureșanu a fost inspirat de dorința de libertate și unitate națională, și astfel a creat versurile care au devenit mai târziu imnul României. Melodia care a devenit imnul României a fost inițial o melodie populară. Anton Pann, recunoscând forța și emoția pe care o putea transmite, a adaptat-o pentru a se potrivi cu versurile lui Mureșanu. Rezultatul a fost o compoziție puternică și evocatoare care a rezonat cu poporul român. Înțeleg foarte bine de ce imnul este deranjant pentru unii. El continuă să fie un simbol al luptei pentru libertate. „Deșteaptă-te, române!” a devenit rapid un simbol al luptei pentru libertate și unitate națională. A fost adoptat ca imn național în 1848, la scurt timp după crearea sa, și a fost cântat în numeroase momente istorice semnificative, inclusiv la Marea Unire din 1918. Imnul continuă să fie o parte integrală a identității naționale a României. Este cântat la evenimente oficiale, în școli și la manifestații sportive, servind ca un constant amintitor al istoriei și aspirațiilor națiunii. Andrei Mureșanu și Anton Pann sunt numele din spatele imnului național al României, „Deșteaptă-te, române!”. Creat în vremuri de agitație națională și dorință de libertate, imnul a rezistat testului timpului și rămâne un simbol puternic al identității și unității românești. Prin înțelegerea istoriei și a contribuțiilor acestor doi mari intelectuali, putem aprecia cu adevărat profunzimea și semnificația acestui imn național”. Imn care în principiu va rămâne semnificativ aspirațiilor celei mai mari părți a românilor, și în ziua de azi. Creat în vremuri de fierbere națională, ca și cele de astăzi, și de dorință de libertate a luării deciziilor majore, imnul rămâne un simbol puternic al identității și unității românești. Și, mai ales, al dorinței de a nu fi îngenunchiați de nimeni. Editorialul poate fi văzut AICI