Reprezentanții BNR au afirmat că totul depinde acum de evoluţia pandemiei şi de reacţia societății la stimulii fiscali şi monetari. Astfel, premoniția pentru 2021 este una negativă, deoarece se așteaptă o redresare mai accentuată a economiei, față de anul curent, care a fost sub semnul restricţiilor de mobilitate fizică.

De asemenea, în acest an vor apărea și influenţele programelor guvernamentale de sprijin, dar și efectele refacerii treptate a cererii externe.

Conform BNR, la începutul anului viitor, economia României va putea închide deficitul crescut brusc de apariția crizei sanitare în martie 2020.

„Viteza şi traiectoria redresării economiei sunt totuşi incerte, depinzând de evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, precum şi de reacţia economiei la stimulii fiscali şi cei monetari”, au transmis membrii Consiliului BNR. Aceștia mai iau în calcul faptul că ar putea crește gradul de adaptare al agenţilor economici la criza de sănătate.

Mai mult, BNR a transmis că, pe durata pandemiei, românii au redus considerabil cheltuielile, iar consumul gospodăriilor va reveni la parametrii normali din 2021.

„Determinantă este evoluţia venitului disponibil real, care ar putea resimţi impactul majorării peste aşteptări a unor transferuri sociale, dar şi efectele unei deteriorări relativ mai pronunţate a condiţiilor de pe piaţa muncii, mai cu seamă ulterior retragerii/restrângerii schemelor de sprijin guvernamental.

Companiile se vor redresa din 2021

Influenţele în dublu sens ar fi receptate şi de sentimentul de încredere a populaţiei, care se prezumă că se reface treptat, dată fiind probabila persistenţă a temerilor legate de pandemie şi a celor privind perspectiva locurilor de muncă şi a veniturilor, de natură să întreţină, pe termen scurt, modificările survenite la nivelul comportamentului de consum în contextul crizei pandemice, precum şi schimbările produse în structura coşului de consum”, arată banca centrală.

În ceea ce privește companiile, acestea ar putea reveni la volum anterior anul viitor, sprijinite de programele anunțate de Guvern.

„Totodată, s-a observat că în condiţiile spaţiului fiscal foarte restrâns, creşterea susţinută a investiţiilor publice în perspectivă mai îndepărtată depinde de absorbţia fondurilor europene, caracterizată însă printr-o performanţă istorică modestă”, mai arată BNR.