Inflația lovește puternic Europa, iar una dintre tarile afectate este şi Ungaria. Premierul Viktor Orbán vrea să contracareze acest lucru cu o serie de măsuri, în detrimentul lanțurilor de supermarketuri străine.

Ungaria este puternic lovită de inflație, iar în luna septembrie a acestui an a înregistrat 20,7 la sută, o tendință ascendentă, în comparație cu Germania unde este de 10,9 la sută, iar în zona euro de 9,9 la sută.

Premierul Viktor Orbán  a impus mercurial, în Ungaria, pentru zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc și pui, lapte, ouă și cartofi.

Ungaria obligă supermarketurile să plătească pentru alimente

Guvernul maghiar a propus un plafon de preț pentru produsele de mai sus. Acestea au fost deja introduse în toamna anului 2021, iar acum au fost adăugate pentru ouă și cartofi, iar piețele săptămânale sunt scutite de taxe.

„Ne-am uitat la ce alimente de bază au devenit mai scumpe, iar ouăle și cartofii se aflau în fruntea listei”, a spus el șeful de cabinet al Orban, la o conferință de presă. Plafoanele de preț vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie, cu opțiunea de a le extinde ulterior.

Dar acest pas pune o problemă pentru supermarketurile din străinătate. Guvernul din Ungaria încearcă de ceva timp să reglementeze  situația în favoarea companiilor autohtone. Chiar dacă toate supermarketurile din Ungaria par a fi afectate, criticii se plâng că scopul este de a pedepsi cel mai mare lanț străin de supermarketuri din Ungaria pentru a ajuta participanții de pe piața maghiară.

Așadar, legea obligației de a dona alimente înseamnă, în esență, că „doar supermarketurile cu capital străin sunt supuse regulilor, în timp ce comercianții cu amănuntul sunt scutiți de aplicarea legii”.

Aldi, Lidl, lanțul francez Auchan, Spar și lanțul britanic Tesco se numără printre cei afectați

Toate companiile supuse regulilor – inclusiv giganții germani Aldi și Lidl , lanțul francez Auchan, Penny Market din Irlanda, Spar din Austria și Tesco din Marea Britanie –  sunt afectate. În ciuda faptului că ating pragul de 100 de miliarde HUF, grupurile alimentare maghiare pot evita taxele și alte măsuri, deoarece operează în sistem de franciză. Legea împiedică ca alte lanțuri de supermarketuri să se restructureze.

Giganții supermarketurilor se apără de acțiunile guvernului ungar, deoarece se tem că guvernul Orbán vrea să-i alunge pe comercianții străini din țară, dar nu este clar ce poate face în acest sens. Cu toate acestea, faptul că simpatia publicului față de marii comercianți cu amănuntul din Ungaria este probabil să fie neglijabilă, având în vedere prețurile crescute, nu ar trebui să fie de mare ajutor. La acestea se adaugă vânzările mari ale mărcilor străine din țară. Lidl a înregistrat un profit după taxe de 17 la sută, relatează Politico.

Dacă Uniunea Europeană ar interveni, maghiarii ar putea percepe asta ca și cum Bruxelles-ul ar fi de partea marilor lanțuri în timpul crizei. Pentru Viktor Orbán, care critică UE, aceasta ar fi o mană cerească. Apoi ar putea continua să dea vina UE pentru problemele din țara sa, scrie newsingermany.com.