Necunoscut de majoritatea iranienilor până vineri, când a fost asasinat, omul de știință Mohsen Fakhrizadeh era însă bine cunoscut celor care s-au aflat în centrul programul nuclear al Iranului. Sursele de securitate occidentale l-au considerat ca un instrument.
Mass-media iraniană a minimizat importanța lui Mohsen Fakhrizadeh, prezentându-l în ultimele săptămâni ca om de știință și cercetător implicat în căutarea „kiturilor de testare autohtonă pentru Covid-19”.
Mark Fitzpatrick, cercetător asociat la Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra, care urmărește îndeaproape programul nuclear al Iranului, a scris de asemenea pe Twitter: „Programul nuclear din Iran a trecut de mult de momentul în care depinde de o singură persoană”.
Se știe însă că, atunci când a fost atacat, Fakhrizadeh era însoțit de mai multe gărzi de corp, indicând cât de serios luau autoritățile din Iran securitatea sa. Motivul asasinatului - pentru care nimeni nu și-a asumat răspunderea - pare să fi fost politic, mai degrabă decât legat de activitățile nucleare ale Iranului.
Două motive posibile se evidențiază: în primul rând, periclitarea potențialelor îmbunătățiri ale relațiilor dintre Iran și noua administrație Joe Biden din SUA.
Și, în al doilea rând, să încurajeze Iranul să se angajeze în acte de represalii, scrie BBC.
„Inamicii nostril se confruntă cu săptămâni stresante”, a declarat președintele iranian Hassan Rouhani în primele sale remarci asupra asasinatului lui Fakhrizadeh.
„Sunt conștienți de faptul că situația globală se schimbă și încearcă să profite la maximum de aceste zile pentru a crea condiții instabile în regiune”, a adăugat el.
Când Rouhani se referă la „dușmanii” Iranului, el vorbește evident despre administrația Trump, Israel și Arabia Saudită.
Atât Israelul, cât și Arabia Saudită sunt îngrijorate de evoluția politicii din Orientul Mijlociu și de consecințele sale pentru ele, odată ce președintele ales Joe Biden va prelua funcția.
Biden vrea să readucă SUA în acordul nuclear cu Iran
Joe Biden a precizat în timpul campaniei sale electorale că dorește să se realăture acordului nuclear iranian, care a fost negociat de Barack Obama în 2015 și abandonat de Donald Trump în 2018.
Preocupările Israelului și Arabiei Saudite cu privire la Iran au fost discutate în cadrul a ce presa israeliană a calificat o întâlnire secretă între prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și prințul moștenitor saudit Mohammad bin Salman, la Neom, duminica trecută.
Ministrul saudit de externe a negat faptul că o asemenea întâlnire a avut loc. Netanyahu nu ar fi reușit să-l convingă pe prințul saudit să normalizeze relațiile diplomatice dintre cele două țări.
Luni, când rebelii houthi, susținuți de Iran, în Yemen, au atacat o instalație aparținând gigantului petrolier saudit Aramco, în orașul Jeddah din Marea Roșie, s-ar fi putut prezenta ocazia de a da vina pe saudiți.
Presa ce adoptă linia dură din Iran a lăudat „atacul erotic cu rachete balistice Quds-2” de către houthi.
„A fost o mișcare strategică, bine programată pentru a coincide cu întâlnirea saudito-israeliană, avertizându-i să nu-și calculeze greșit deciziile”, a declarat agenția de știri Mehr.
Furia saudiților față de atac a fost împărtășită de americani.
Fostul consilier american pentru securitate națională, John Bolton, a explicat în cartea sa, The Room Where Happened, modul în care administrația Trump a privit sprijinul Iranului pentru houthi ca „o campanie împotriva intereselor SUA în Orientul Mijlociu”.
Reuniunea de la Neom ar fi fost aranjată de secretarul de stat american Mike Pompeo, care tocmai fusese în Qatar și Emiratele Arabe Unite, unde Iranul era subiectul principal al discuțiilor.
Glonțul lui Trump, pe lângă urechea Teheranului
Cu două săptămâni mai devreme, președintele Trump și-a întrebat consilierii superiori dacă are opțiuni de a întreprinde acțiuni militare împotriva principalului amplasament nuclear din Iran, potrivit presei americane.
Trump părea a căuta o confruntare cu Iranul înainte de plecarea sa de la Casa Albă, lăsând dosarul pe mâna lui Biden.
În ianuarie, Trump s-a lăudat cu asasinarea, în urma unei lovituri cu o dronă americană, în Irak, a generalului iranian Qassem Soleimani, în ciuda faptului că ulterior operațiunea a fost declarată de un rasportor al ONU ca „ilegală”.
Așadar, s-ar putea susține că președintele american în exercițiu nu se opune cu totul acestor acțiuni. Omologul său iranian a dat vina pe Israel pentru asasinarea lui Fakhrizadeh.
Netanyahu: Țineți minte numele Fakhrizadeh
Și multe rapoarte menționează că premierul israelian Benjamin Netanyahu a fost unul dintre puținii lideri mondiali care au vorbit direct despre omul de știință iranian.
Într-o prezentare televizată în 2018, el a vorbit despre rolul principal al lui Fakhrizadeh în programul nuclear al Iranului și a îndemnat asistența să „țină minte acest nume”.
În timp ce Israelul este sigur că SUA va rămâne dedicată securității sale sub Joe Biden, ar putea exista îngrijorări că Antony Blinken , candidatul lui Biden la postul de șef al diplomației americane, este un susținător ferm al acordului nuclear iranian.
Abordarea lui Blinken față de Orientul Mijlociu poate duce, de asemenea, la mai multe oportunități pentru palestinieni.
El a criticat decizia lui Trump de a muta ambasada SUA din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, deși Biden a spus că nu va anula decizia.
Ayatollahul cere „pedeapsă definitivă”
Ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut o „pedeapsă definitivă” a celor responsabili de asasinarea lui Fakhrizadeh.
Șeful Consiliului de Discernământ al Iranului, Mohsen Rezaei, a subliniat lacune de securitate și informații. „Agențiile de informații iraniene trebuie să depisteze persoanele infiltrate și sursele serviciilor de spionaj străine și să împiedice formarea echipelor de asasinat”, a spus el.
Mulți iranieni s-au întrebat cum, în ciuda retoricii Iranului despre superioritatea sa militară și de informații, cineva atât de bine păzit a putut fi ucis în plină zi. Există, de asemenea, temeri că asasinarea lui Fakhrizadeh poate fi folosită ca scuză pentru arestări ulterioare în țară.
Acum, când administrația Trump este pe cale de plecare și Israelul și Arabia Saudită își pierd principalul aliat, Iranul așteaptă cu nerăbdare posibilitatea reducerii sancțiunilor din partea administrației Biden și posibilitatea de a-și reconstrui economia.
Ca atare, ar fi irațional să aleagă represalii.