Vineri, 19 iulie 2024, emisiunea Evenimentul Istoric l-a avut ca protagonist pe scriitorul și istoricul Alex Mihai Stoenescu.

Ediția de astăzi s-a concentrat pe Partidul Iorga-Cuza, explorând modul cum a luat naștere proiectul celor 19 puncte ale lui Nicolae Iorga, dar și statisticile de atunci cu privire la educația din România.

Programul celor 19 puncte

Nicolae Iorga, în anul 1909, a elaborat programul viitorului partid. Acesta cuprindea 19 puncte esențiale. Istoricul Alex Mihai Stoenescu, citându-l pe Nicolae Iorga, spune: „Ne trebuie o doctrină. Adică, ne trebuie un program al partidului.”

Cele 19 puncte ale programului viitorului partid se refereau la politica externă independentă a statului, dar și la implementarea industriilor românești și a cooperaților. „Să se asigure independența diplomatică politică a României, să nu mai depindem de Germania și Austro-Ungaria. Să se facă industrie românească, să se facă cooperații românești, să existe o evaluare a contribuției străinilor. Adică, să se vadă care sunt străinii utili economiei naționale și care sunt aceia care împiedică dezvoltarea economică. Asta cerea Iorga” precizează Alex Mihai Stoenescu. De asemenea, istoricul subliniază faptul că Iorga nu specifica evrei sau greci, ci pur și simplu spunea „străini”. Următorul punct adus în atenția oamenilor este cel legat de învățătură.

Educația din România

În programul său, Iorga pune accentul pe problemele din învățământul românesc. Aici, istoricul Alex Mihai Stoenescu deschide o paranteză, vorbind despre tinerii care, la vremea aceea, au intrat în Partidul Naționalist Democrat.

În 1910 a fost publicată o statistică cu privire la situația educației din România de la vremea respectivă. Mai exact, în anul în care PND și-a făcut debutul. Această statistică a arătat faptul că, într-o proporție de 90% dintre copii se opreau la școala primară de patru clase. Aceștia învățau doar să scrie și să citească.

Cu toate acestea, o situație și mai gravă era în învățământul superior. Alex Mihai Stoenescu precizează în cadrul emisiunii Evenimentul Istoric faptul că sute de tineri intrau în facultate, însă doar 7,4% dintre aceștia o și terminau, luându-și diploma.

„Mulți se înscriau la facultate. Erau unii care făceau un an, doi, trei, patru și nu dădeau examen de licență. Cei mai mulți rămâneau cu studii universitare neterminate. Și, de regulă, intrau funcționari la stat. Dacă veneai cu o hârtie că ești student la facultate, undeva, puteai să te angajezi funcționar. Astfel, nu-i mai interesa să meargă la școală. Repet, procentul de absolvire, de terminare a facultății era de 7,4%. Un procent îngrozitor de mic. Și aceasta era doar o medie. În realitate, procentele mai mari de absolvire erau la facultățile de teologie și de medicină. La celelalte facultăți, procentul era de 4%. Și de aceea apare această medie, de 7,4%” a subliniat Alex Mihai Stoenescu.  Astfel, această pregătire incompletă i-a împins pe tineri să se înscrie în Mișcarea Legionară de mai târziu.

Ediția integrală a podcastului „Hai România” de vineri, 19 iulie, poate fi vizionată aici.