România e bună de plată. CEDO a condamnat statul român, pe 1 iunie, pentru încălcarea dreptului de nediscriminare a persoanelor lesbiene, gay, bisexuale şi transgender (LGBT). România are de plătit aproape 60.000 de euro, ca urmare a incidentelor ce au avut loc în anul 2013, la Muzeul Ţăranului Român, când pe parcursul derulării filmului „The Kids Are Alright” a avut loc „o invazie a extremei drepte” care „scanda lozinci homofobe”.

România trebuie să plătească daune morale

Statul român are de plătit daune morale și cheltuieli de judecată în valoare de 59.514 euro, pentru discriminarea comunității LGBT, care a avut loc la Muzeul Țăranului Român.

În seara zilei de 20 februarie 2013, a avut loc „proiecţia unui film implicând o familie de acelaşi sex în timpul Lunii Istoriei LGBT”, și totodată un presupus eșec „al Statului de a proteja reclamanţii de abuzurile şi ameninţările verbale homofobe şi de a efectua o anchetă efectivă ulterioară asupra plângerii reclamanţilor”.

CEDO a analizat plângerea asociaţiei ACCEPT, care apără comunitatea LGBT, şi a cinci petenţi referitoare la incidentele menționate și le-a dat câștig de cauză.

CEDO a hotărât că România a încălcat articolul 14 împreună cu articolele 8 şi 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care se referă la dreptul de a nu fi discriminat în raport cu manifestarea dreptului la viaţă privată şi demnitate umană şi exercitarea libertăţii de întrunire paşnică.

Comunitatea LGBT a fost supusă unui abuz verbal

„Curtea concluzionează că autoritățile nu au evaluat corect riscul suportat de petenții individuali din partea intrușilor și nu au răspuns în mod adecvat pentru a proteja demnitatea solicitanților individuali împotriva atacurilor homofobe … [Curtea concluzionează] că autoritățile nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a investiga în mod eficient dacă abuzul verbal îndreptat către solicitanții individuali a constituit o infracțiune motivată de homofobie…Procedând astfel, autoritățile și-au arătat propriile prejudecăți față de membrii comunității LGBT,” spune hotărârea CEDO.

Potrivit avocatei asociației ACCEPT, Iustina Ionescu, soluția dată de CEDO confirmă faptul că „manifestări ale urii de tipul celor care au avut loc la MŢR, precursoare ale campaniei urii de la referendumul din 2018, nu pot scăpa neinvestigate şi nepedepsite. Cei care i-au mobilizat pe extremişti în 2013 au mers mai departe cu Iniţiativa de modificare a Constituţiei.

Astăzi, o instanţă de rang european recunoaşte că autorităţile trebuie să aplice corect şi egal legea şi să nu se manifeste homofob. Hotărârea de astăzi este a doua pe care o dă Curtea Europeană a Drepturilor Omului în ultimele 6 luni în legătură cu încălcarea drepturilor omului pentru comunitatea LGBTI din România”.

Decizia în cauză este prima luată împotriva României, prin care CEDO constată că autoritățile române nu și-au îndeplinit atribuțiile în ceea ce privește prejudecățile exprimate împotriva comunității LGBT.

Cum se poate face dreptate pentru LGBT

Alecs Cândea, unul dintre cei care au înaintat plângere la CEDO, susține că în România, valul de ură manifestată față de comunitatea LGBT crește din ce în ce mai mult. Petentul este de părere că decizia CEDO, în cazul de față, este una extrem de importantă. El a mai subliniat că aceasta ar fi singura modalitate prin care s-ar putea face dreptate pentru comunitatea LGBT.

„Au trecut deja 8 ani de atunci fără mari schimbări, iar lucrurile par că merg din ce în ce mai rău. De atunci am trecut prin coșmarul referendumului pentru familie (2015 -2018). În cei trei ani cât a durat dezbaterea pe tema unor drepturi pe care oricum nu le aveam, am văzut zilnic în social media sau în articole o avalanșă de ură, oameni care ne îndemnau să ne sinucidem, să plecăm din țară care ne comparau cu teroriști și criminali…De fiecare dată când organizez sau particip la un eveniment cu tematică LGBTQI+ stau cu teamă, sunt oameni care au fost umiliți, bătuți și tâlhăriți pe stradă și în continuare primim amenințări foarte explicite, atât în viața reală, cât și pe social media … în acest context este clar că decizia CEDO este extrem de importantă și e singura modalitate prin care se poate face dreptate în România unde încă nu suntem cetățeni cu drepturi egale și depline”, a spus petentul.

Oamenii legii au cerut comunității LGBT să părăsească evenimentul

Dani Prisacariu a semnat și el plângerea înaintată către CEDO. El a fost unul dintre organizatorii evenimentului de la Muzeul Țăranului Român și susține că oamenii legii le-au luat, într-o anumită măsură, partea comunității extremiste care îi jignea. Mai mult decât atât, potrivit declarațiilor lui Dani Prisacariu, oamenii legii au solicitat membrilor comunității LGBT să oprească evenimentul astfel încât să nu mai fie supuși abuzurilor verbale.

„Ca organizator al evenimentului de la MȚR m-am simțit complet abandonat de autoritățile ce ar fi trebuit să mă protejeze în fața violenței. Pe de o parte poliția și jandarmeria au “luat partea” agresorilor prin a-i menaja și a nu le crea un disconfort prin a-i scoate din sală, pe de altă parte ne-au tratat cu “egalitate” și “neutralitate” prin a ne legitima și pe noi, și pe ei, ca și cum pozițiile noastre erau în vreun fel egale. Nu m-am simțit în nicio clipă protejat sau în siguranță. Îmi aduc aminte că mă rugam de polițiști să facă ceva, să îi oprească pe cei care țipau sau cântau imnuri, rugăciuni, sau saluturi naziste în sală, iar ei îmi spuneau pur și simplu că nu pot face nimic, pentru că nu ne-au agresat fizic.

Ba mai mult, ne-au spus că ar fi mai bine să plecăm noi pentru a opri evenimentul. Îmi aduc si acum aminte momentul când am decis să plecăm, pentru că era clar că nu există altă soluție, și am mers câțiva zeci de metri mai departe de MȚR, iar în urma noastră, triumfători, o gașcă de vreo 20 de persoane se fotografiau în fața cinematografului și își celebrau victoria. M-am simțit umilit și luat în derâdere de toate acele persoane care au reușit să ne acapareze evenimentul pentru a ne face să înțelegem că nu avem dreptul de a folosi un spațiu pentru a împărtăși din cultura noastră LGBTQIA+. Iar autoritățile nu au făcut decât să le confirme acestor oameni că opiniile și acțiunile lor sunt valide și acceptabile, transmițând astfel un mesaj întregii societăți că acest tip de infracțiuni motivate de ură sunt permise. Zile bune după eveniment mi-a fost frică să plec seara de la sediul ACCEPT, gândindu-mă că e posibil să apară cineva și să îmi facă rău”, s-a exprimat Dani Prisacariu, potrivit Capital.