Așa cum am subliniat în textul articolului de ieri, privind Dosarul „Spălătoria”, despre unele din faptele lui Aurelian Bădulescu scrisesem și eu și alți colegi din presă în anii 2002-2005. Atât acest dosar, cât și cel pe care îl prezint astăzi, bazat nu doar pe informații și câteva communicate de presă, ci pe toate rechizitoriile, mărturiile și sentințele judecatorești, le-am descoperit abia acum. Analizarea lor, nu doar că scoate la iveală erori judiciare, minciuni, tărăgănări ale proceselor, ci demonstrează că Aurelian Bădulescu, viceprimarul de azi al Capitalei, și-a clădit cariera profesională și politică pe delațiune și fapte ilegale, scăpând de rigorile legii fiindcă a fost protejat de sistem.

Aurelian Bădulescu împreună cu un polițist de la BCCOA

Primul trafic cu precursor de heroină îl atrage pe al doilea

Faptele s-au petrecut în lunile octombrie și noiembrie ale anului 2003. Am descoperit Dosarul „Anhidrida” plecând de la Dosarul „Spălătoria” unde, în timpul procesului, a apărut un martor sârb. Acesta îl acuza pe Aurelian Bădulescu, zis „Raul”, colaboratorul polițiștilor de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog (BCCOA), că și lui i-a înscenat un flagrant pentru a nu-i restitui o datorie. Narcis O. și Mustafa D. vroiau să vândă câteva kilograme de anhidridă acetică, un precursor folosit la fabricarea heroinei. Narcis îl cunoștea pe Aurelian Bădulescu, zis „Raul”, și l-a contactat telefonic, cerându-i să-i găsească un cumpărător.

Întâlnirea s-a produs pe 9 octombrie 2003, la ora 14.00, la restaurantul Mc Donald s de la Dristor. „la întâlnire i l-am prezentat pe investigatorul acoperit Paul – nume de cod, ca fiind cumpărătorul din București pentru anhidridă acetică”, a scris în declarația sa, colaboratorul Ara, alias Aurelian Bădulescu, declarație aflată în dosarul penal nr. 300/P/2003.

Acțiunea polițiștilor și a colaboratorului lor Ara (Aurelian Bădulescu) s-a finalizat cu capturarea unei sticluțe de 500 ml de anhidridă, dată ca probă de Narcis lui „Raul” (Ara). Și românul și turcul Mustafa D. au fost arestați. Proba de anhidridă a fost trimisă la laboratorul IGP pentru analiză. Odată cu rezultatul, laboratorul a returnat polițiștilor BCCOA și 255 ml de anhidrită rămasă, în vederea distrugerii.

Neclaritățile și suspiciunile asupra anchetatorilor apar în momentul în care, fără nicio legătură cu inculpații Narcis O. și Mustafa D., în același dosar apar ca traficanți de anhidridă acetică doi cetățeni sârbi. Numitorul comun ar fi același tip de drog și același colaborator al polițiștilor – „Raul” sau „Ara”. A doua acțiune a început în ziua de 3 noiembrie 2003. Conform rechizitoriului procurorului de la Parchetul București, colaboratorul „Raul” (Ara, adică Aurelian Bădulescu) s-a înțeles cu doi cetățeni sârbi, Goran Bajceta (37 ani) și Vla Aleksandar (34 ani), să cumpere o cantitate mai mare de anhidridă acetică. Inițiativa a avuto Goran, care l-a contactat telefonic pe „Raul” propunândui afacerea. S-au întâlnit ulterior în barul lui Vla ca să stabilească cum vor proceda. În bar, susțin anchetatorii, Vla a adus o sticlă de plastic din care a turnat 100 ml de lichid într-un pahar, apoi a pus apă plată peste soluție. A vrut să îl convingă pe „Raul” că cele două lichide nu se combină fiindcă din sticlă a pus alhidridă acetică, un lichid cu miros extrem de înțepător. Cei trei au stabilit, au susținut polițiștii, ca „Raul” să primească o cantitate de 120 de litri de anhidridă în schimbul a 2.500 de euro (25 euro/litru). Sârbii i-au spus lui „Raul” că anhidrida aparține unui bulgar.

După câteva zile s-a încercat o livrare, susține ”Ara”, care însă s-a finalizat doar cu plimbarea lui și a lui Goran cu mașina, deoarece sârbului i-ar fi fost teamă să aducă alhidrida. Cu aceasta ocazie, așa cum reiese din declarații, sârbul l-a dus și l-a lăsat la domiciliu pe colaboratorul polițiștilor.

Pe 7.11.2003, la 8.00 dimineața, „Ara” a susținut că s-a trezit cu sârbul Gorna Bajceta acasă la el. I-a cerut mașina ca să o ducă pe soție la spital. I-a dat cheile autoturismului, spunându- i că la ora 9.30 are nevoie de el. După 15 minunte – a declarat colaboratorul polițiștilor – sârbul a sunat din nou la ușa sa. De data aceasta avea cu el „5 bidoane din plastic, de culoare albă, lângă el”.

Procurorul consemnează în rechizitoriu: „La întrebarea ce conține acele bidoane, Goran Bajceta a arătat că reprezintă 100 litri anhidridă acetică din cantitatea convenită și că va reveni mai târziu, după ce „bulgarul” va verifica marfa, prețul celor 100 litri fiind de 2.500 euro. După ce bidoanele cu anhidridă au fost introduse în locuința coaboratorului „Ara” – nume de cod, Goran Bajceta a plecat și colaboratorul l-a sunat pe investigatorul acoperit „Paul” – nume de cod, la ora 9.00, aducndu-I la cunoștință că G.B. i-a adus acasă 5 bidoane…”.

La BCCOA s-a constituit rapid o echipă operativă, s-au însemnat 2.500 de euro, iar la ora 13.30, „Raul” (colaboratorul Ara) l-a sunat pe sârb ca să vină acasă la el să-i dea banii. S-a făcut flagrantul, Bajceta și apoi Val A. fiind arestați pentru trafic cu precursori în vederea producerii de droguri de mare risc, respectiv heroină. Amândoi au negat acuzațiile, de la momentul arestării și până la finalul procesului. Goran Bajceta a spus că cei 2.500 de dolari nu reprezintă o plată, ci un împrumut care i-a fost returnat de „Ara”.

Bizareriile din dosar și respingerea probelor importante

O parte din convorbirea telefonică dintre Goran Bajceta și „Raul” – Ara, alias Aurelian Bădulescu. Sârbul, afl at în mașina lui „Raul”, îi spunea că cineva îl urmărește

Nu există în rechizitoriul procurorului niciun element din care primul grup să aibă vreo legătură cu cel al sârbilor, așa că nu am găsit explicație de ce nu a fost disjuns dosarul. Poate doar colaboratorul „Ara” și anhidrida să fi fost punctul comun.

Actul de trimitere în judecată a celor patru inculpați a fost făcut rapid, într-o lună de zile. Cert este că, cu privire la cazul lui Goran Bajceta și Vla Aleksandar, anchetatorii nu au putut dovedi cu probe indubitabile ceea ce a susținut Aurelian Bădulescu – „Raul”, colaboratorul polițiștilor sub nume de cod „Ara”.

● Nici procurorul, nici altcineva nu a explicat cum ar fi posibil ca un traficant să deschidă într-un local public, ziua în amiaza mare, un repicient în care se găsește anhidridă acetică, substanță care te izbește cu un miros înțepător. Mărturiile angajaților din barul lui Vla nu au fost admise de procuror.

● Dialogul din bar, când s-a spus că cei trei au pus la cale procurarea și cumpărarea alhidridei, este singura convorbire dintre cele purtate de Goran, Vla și „Raul” (Ara) care nu a fost înregistrată audio de anchetatori.

● La percheziția domiciliară de la Vla s-au găsit doar 205 euro, 391 de dolari și 81 de cenți, conform procesului-verbal din 08.11.2003. În bar, nimic, niciun fel de probă care să ateste că acolo s-ar fi umblat cu anhidridă.

● S-a consemnat că Aurelian Bădulescu – Ara cunoștea turca, comunicând cu Mustafa în limba acestuia. (n.r. – Din Dosarul „Spălătoria” am aflat că Bădulescu a făcut 100 de deplasări în Turcia și că știa traficanți de droguri de acolo)

● Procurorul nu a admis următoarele probe:

– Confruntarea dintre Goran B. și agentul sub acoperire „Paul” și colaboratorul „Ara”.

– Testarea la poligraf, cerută de sârbi

– Expertiza medico-legală care să stabilească dacă Goran Bajceta este apt fizic să care 5 bidoane cu 113 litri e anhidridă, cantitate stabilită de polițiștii BCCOA că i-a fost livrată omului lor, „Ara”.

– Expertiză tehnică „după voce și vorbire” a înregistrării audio efectuate de polițiști, pe motiv că s-ar tergiversa procesul. S-a făcut și o disjungere în dosar, la cererea procurorului. Polițiștii trebuiau să stabilească de unde au procurat sârbii anhidrida acetică. Nu au reușit. Bizareriile din dosar și respingerea probelor importante

Sârbul Goran, pus în libertate de instanță, după un an

Ca și în dosarul „Spălătoria”, și aici judecătorii au tot tras de cercetare, ca să înțeleagă ce s-a întâmplat. La termenul din 22.03.2004, judecătoarea de la TMB nu găsește nimic ciudat faptul că avea în boxă patru oameni care nu se cunoșteau toți între ei. Le respinge toate cererile de probațiune și îi menține în arest.

Soția lui Goran Bajceta, româncă, a umblat cu tenacitate pe la ușile tuturor instanțelor, la Parchet, a înaintate peste tot memorii și a schimbat mai mulți avocați, tuturor arătând că soțul ei, domiciliat de 14 ani în România, nu a avut niciodată probleme cu legea. Până la urmă, cineva mai luminat a înțeles că există probe contrafăcute în cazul sârbilor și că probatoriul este incomplet.

În rețeaua magistraților se întinsese deja opinia că ceva nu este în regulă cu mai multe dosare instrumentate de BCCOA, că agenții sub acoperire și colaboratorii lor recurg la înscenări dubioase. Dosarul „Spălătoria”, din vara anului 2002, apoi „Cocaiana din Venezuela”, din decembrie 2002, ridicaseră unor judecători și procurori de instanțe (ca să nu-i mai amintim pe avocați!) mari suspiciuni. Astfel că, după un an de la arestare, Goran Bajceta (apoi conaționalul lui) a fost pus în libertate și, în final, achitat.

Te-ar putea interesa și: