Viața bonelor filipineze în România, realitatea din casele angajatorilor: Am avut situații în care au fost înfometate

Bonă. Sursa foto: Freepik

Bonele filipineze au devenit tot mai căutate în marile orașe din România, acolo unde familiile sunt dispuse să plătească sume importante pentru îngrijirea copiilor. Deși pot ajunge la salariul unui angajat din domeniul IT, româncele nu sunt deloc atrase de acest domeniu, a explicat Oana Peca, administrator al unei agenții de recrutare a forței de muncă din Asia, exclusiv pentru EVZ.

Ce salariu are o bonă filipineză în România

Salariile se ridică la aproximativ 700 de euro, iar angajatorii le oferă, pe lângă bani, cazare și masă. În unele situații, familiile plătesc și biletele de avion, atât pentru sosirea în România, cât și pentru întoarcerea acasă în perioada concediului.

„Câștigă în jur de 700 de euro net. Pe lângă acești bani, cazarea și masa sunt asigurate. Biletul de avion sau de întoarcere în țara de origine pentru concediu, vacanță sau vizită este oferit în funcție de ce își doresc ele. Există cerere, având în vedere că salariile sunt mai mari la noi, ne selectăm și clientela altfel”, ne-a spus Oana Peca.

Procesul de obținere a vizei pentru bonele străine este unul de durată și durează în jur de șase luni.

„Procedura de recrutare este destul de complicată. Există o viză care se obține cu scop de muncă doar în anumite condiții. Partea de obținere a vizei nu are legătură cu Inspectoratul de Imigrări, ci se face de către MAE, prin consulatele și ambasadele României din statele din care provin candidații. Procedura durează în jur de șase luni de zile”, a adăugat reprezentanta agenției de recrutare.

Banii ajung la familiile lor

În general, muncitorii asiatici care ajung în România trimit o mare parte din veniturile lor familiilor rămase acasă. Pentru mulți dintre ei, banii câștigați în România, chiar și din joburi grele sau slab plătite pe plan local, sunt mult mai mari decât salariile pe care le-ar primi în țările lor de origine. Bonele venite din Filipine nu fac excepție și trimit sume importante către rudele lor.

„În principiu, ele trimit banii acasă, având în vedere că nu au cheltuieli. Au internetul asigurat, iar uneori primesc și haine de la familiile pentru care lucrează”, a arătat Oana Peca.

Apreciate pentru implicare și devotament

Multe familii care au ales să angajeze o bonă filipineză susțin că aceste femei tratează cu seriozitate toate sarcinile zilnice și se adaptează rapid la diverse situații din casă. Ele sunt apreciate pentru modul atent în care gestionează programul copiilor, dar și pentru răbdarea de care dau dovadă.

Totuși, există și cazuri în care bonele filipineze nu s-au putut adapta la cerințele și rutina familiei și au ales să plece. Pe internet, proprietara unui salon de înfrumusețare din Capitală a mărturisit că a avut o experiență neplăcută cu o bonă filipineză.

„A zis că pleacă la munte și a fugit cu banii din casă. Ne-am comportat cu ea ca și cum ar fi făcut parte din familie. Dezamăgirea nu a fost că ne-a furat banii, ci că ne atașasem de ea. Poliția nu a făcut absolut nimic”, a povestit ea.

Reprezentanta agenției de recrutare: Am înregistrat plângerea la ITM pe numele meu pentru o bonă filipineză.

Potrivit agenției de recrutare, problemele întâmpinate de bonele străine nu vin doar din interacțiunea cu angajatorii, ci și din lipsa unui cadru legal sau administrativ eficient care să le protejeze. Oana Peca spune că au existat cazuri în care acestea au fost înfometate, tratate abuziv sau li s-au reținut actele de identitate.

„Probleme sunt în ambele tabere. Au existat și situații în care au fost înfometate sau li s-au luat actele. Noi le oferim suportul, însă nu prea au sprijin din partea autorităților. De exemplu, când am vrut să fac o reclamație la ITM, pentru că ele au CNP-uri care încep cu cifrele 7 și 8, nici nu am reușit să o înregistrez pe numele persoanei respective, pentru că pe portalul Inspectoratului Muncii se pot înregistra reclamații doar pentru CNP-uri care încep cu 1 și 2. Am fost nevoită să fac, pentru o filipineză, o plângere cu CNP-ul meu și, bineînțeles, nimeni nu a făcut nimic. Pentru actele furate, este cuvântul uneia împotriva angajatorului, iar fără dovezi nu prea ai ce face”, adaugă ea.

De ce fug româncele de acest job

Pe piața muncii din marile orașe ale României, bonele interne sunt tot mai greu de găsit. Deși multe familii sunt dispuse să ofere salarii atractive, foarte puține persoane acceptă acest tip de muncă. Majoritatea celor care intră în contact cu agențiile de recrutare spun că nu vor să locuiască în casa angajatorilor.

„Bonele interne în orașele mari nu există. Nu există persoane care să își dorească să lucreze sub această formă. Clienții sunt dispuși să plătească și salarii mai mari, dar nu există pe piața din România bone interne. Poate există în orașele mici, însă în cele mari nu. Pentru românce, salariile pleacă și de la 1.200 de euro, însă nu există candidate”, a încheiat Oana Peca.