Editura Evenimentul si Capital

Veştile bune şi veştile rele ale băncilor locale, în 2012

10_Banca_RZV_01
Autor: | | 1 Comentarii | 2623 Vizualizari

După un 2011 în care creditorii au reuşit şă-şi crească uşor afacerile şi să limiteze impactul restanţelor asupra bilanţurilor, vine un an 2012 care se anunţă foarte dur, potrivit specialiştilor.

Ceea ce nu a reuşit criza financiară în mai bine de doi ani va face criza zonei euro. Problemele zonei unice au lovit puternic grupurile de care aparţin băncile din România, ceea ce înseamnă pentru jucătorii de la noi resurse mai puţine şi mai scumpe, nevoia de a consolida afacerile şi de a reduce costurile până la niveluri nemaivăzute până acum. Ca urmare, două bănci greceşti cu filiale locale care controlează la noi cote importante de piaţă, respectiv Alpha Bank (Alpha Bank România) şi Eurobank (Bancpost), au anunţat anul trecut că vor fuziona. Banca Austriei a anunţat, totodată, că băncile austriece de la noi vor trebui să-şi asigure singure fonduri pentru noile credite. De asemenea, patru-cinci bănci anunţaseră deja anii trecuţi că ar vrea să iasă din piaţă, dar unele grăbesc acum procesul, iar la finele anului 2011, ATE Bank a declanşat o ofertă publică de vânzare. O piaţă fără cumpărători Însă, de partea cumpărătorilor nerăbdarea nu este atât de mare. Astfel, reprezentanţii OTP Bank, una dintre băncile locale care a anunţat de câţiva ani că vrea să facă o achiziţie, nu s-au înţeles la preţ RBS, care vrea să vândă. De altfel, spune şi Mihai Pop, partener în cadrul casei de investiţii Ospray Partners, preţul mare cerut de vânzători, dar şi perspectivele slabe de creştere de la noi, raportat la alte pieţe emergente, fac ca jucătorii locali să nu fie o ţintă pentru achiziţii. Disponibilizările continuă Când banii de la acţionari vin mai greu, iar perspective de vânzare nu există, restructurarea afacerilor este principala opţiune pe care o au băncile. În ultimii ani, acestea au trecut printr-un proces de consolidare a business- ului, cu impact destul de redus însă asupra reţelei de sucursale şi a angajaţilor (numărul unităţilor de vânzare scăzând, în termeni anuali, doar cu câteva procente, ca şi numărul de angajaţi). Paraschiv Constantin, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci, spune că se anunţă un an dificil: "Avem unele semnale că este nevoie de restructurări, dar vom cere patronatelor ca disponibilizările să fie ultima soluţie, deoarece pentru diminuarea costurilor se poate recurge la scăderea unor venituri ale salariaţilor şi la alte soluţii". Şansă mare pentru creditele în lei Un an mai dur pentru bănci nu înseamnă însă neapărat veşti mai proaste pentru clienţi. Cel puţin dacă ne uităm la semna le le BNR. Banca a declanşat în noiem brie şirul scăderii dobânzii cheie. Rata este acum la cel mai scăzut nivel din istorie, de 5,75% pe an, iar analiştii sunt de părere că tendinţa va continua. "Cred că decizia BNR este în linie cu scăderea inflaţiei şi cu aşteptările privind evoluţia preţurilor în acest an. Mecanismele privind transmiterea acestei decizii a BNR către dobânzile practicate de bănci implică, însă, mai mulţi factori", ne-a declarat Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost. Ce şanse avem să vedem credite mai ieftine în lei? În opinia reprezentantului Bancpost, şansele sunt mici, dacă ne referim la cele ipotecare. "Cred că împrumuturile ipotecare în lei vor rămâne şi pe viitor o raritate din cauza necorelării care există între maturităţile resurselor în moneda naţională şi cele ale creditelor. Nu poţi să dai credite pe 20 – 30 de ani când ai acces la resurse pe una - trei luni. Din cauza aceasta, cred că decizia BNR va crea mai degrabă perspective mai bune pentru creşterea volumului de credite de consum în lei", a spus acesta. Odată cu apariţia noului regulament al BNR privind creditarea persoanelor fizice, creditele de consum în lei sunt şi singurele care vor putea fi accesate de români în condiţii mai uşoare, deoarece debitorii nu vor fi obligaţi să ceară garanţii de 133% din valoare, aşa cum se întâmplă cu cele în valută. Regulamentul, care va fi implementat în curând de bănci, cuprinde şi condiţii mai dure de avans pentru ipotecare. PREMIERĂ Primul an de creştere a sumelor virate firmelor şi populaţiei Anul trecut a marcat, se pare, o premieră pentru sistemul bancar. Potrivit BNR, soldul creditelui neguvernamental crescuse la finele lunii noiembrie cu 4,7% în termeni reali. BNR nu a prezentat încă date pentru evoluţia până la finele lunii decembrie. Cu toate acestea, în condiţiile în care tendinţa s-a menţinut, 2011 a marcat o premieră în criză, deoarece atât în 2009, cât şi în 2010, soldul creditelor a fost în scădere, dacă ne raportăm la evoluţia în termeni reali. La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, creditele neguvernamentale la sold aflate în bilanţurile băncillor însumau 223,81 miliarde de lei. Statul, client fidel al creditorilor În criză, băncile comerciale au creditat masiv statul, tendinţă care s-a putut observa în special în primii ani de criză, adică în 2009 şi 2010, şi mai puţin anul trecut. Astfel, dacă la finele lunii noiembrie a anului trecut creditul guvernamental crescuse cu 8,9% în termeni reali faţă de aceeaşi lună a lui 2010, până la 65,67 miliarde de lei, în 2010, împrumuturile către stat au crescut cu 21,9% în termeni reali faţă de anul anterior. Totodată, potrivit statisticilor Băncii Naţionale a României, în 2009 creşterea anuală în termeni reali a fost de nu mai puţin de 159,8%. Românii au prins în criză gustul economisirii Pentru că au avut parte de vremuri mai dificile, din dorinţa de a îşi asigura ziua de muncă, românii au învăţat în criză să pună un an de-o pare şi să cheltuiescă mai puţin, ceea ce a echilibrat, cât de cât, raportul credite - depozite de la nivelul pieţei. Astfel, dacă la finele lui 2008 acest raport era de 130,7%, la finele lui noiembrie 2011 acesta scăzuse la 123%. Evoluţia este de altfel de înţeles în condiţiile în care dobânzile oferite de bănci la depozite au fost real pozitive. În 2009, acestea au atins chiar valori de peste două ori mai mari în raport cu inflaţia, urcând până la 14%. Băncile au putut oferi aceste randamente în condiţiile în care dobânzile acordate de stat la titluri au fost la acelaşi nivel. "Cred că împrumuturile ipotecare în lei vor rămâne şi pe viitor o raritate din cauza necorelării de maturităţi resurse- credite.“ MIHAI BOGZA, preşedinte

ULTIMA ORA! Toate scolile din Bucuresti, INCHISE! Cand nu se vor tine cursuri in toata Capitala

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Bănci

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI