Banca Națională a României transmite că inflația, pe care o resimțim deja, va urca la un procent de 11,2% în trimestrul II, adică în jurul lunii iunie. Comparativ cu proiecția precendentă, creșterea ar fi de 2,6 procente. În acest context, indicile ROBOR a crescut în 2022, iar scumpirile nu par să se mai sfârșească.

Situația dramatică a economiei românilor pare să nu aibă nicio rezolvare. Asta pentru că BNR face predicții sumbre cu privire la evoluția fenomenelor inflaționiste, din următoarele luni.

„În contextul datelor disponibile şi al reglementărilor în vigoare, acesta evidenţiază o înrăutăţire considerabilă a perspectivei inflaţiei, aproape exclusiv pe termen scurt. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze puternic creşterea în trimestrul II 2022 - până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecţia precedentă.

Mai mult, inflația ar putea înregistra scăderi de până la 9,6% în decembrie 2022„ gradual, pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6%, faţă de 5,9% în prognoza precedentă. Ea este însă aşteptată să cunoască o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor, pe fondul unor ample efecte de bază, şi să reintre în trimestrul IV 2023 în interiorul intervalului ţintei, doar uşor mai târziu decât s-a anticipat anterior, coborând în decembrie la 3,2%, marginal sub nivelul indicat de prognoza din noiembrie 2021″, transmite BNR.

Inflația de bază ar putea inregistra, pe termen scurt, direct sau indirect, șocuri în ceea ce privește oferta, în special din cauza creșterii cotației mărfurilor energetice și agroalimentare, dar și neconcordanțe în sectoarele de producție și aprovizionare, influențate de cotele ridicate ale inflației preconizate.

„Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să crească până la un maxim de 5,3 la sută la finele trimestrului I 2022, vizibil deasupra vârfului de 4,8 la sută anticipat anterior, pentru ca în a doua parte a anului curent să se înscrie pe o traiectorie descendentă ceva mai pronunţată decât în previziunile precedente şi să coboare la finele orizontului proiecţiei la 3,2 la sută, marginal sub nivelul prognozat în noiembrie”, spun experții Băncii.

Creșterea economică, departe de a se realiza în 2022-2023

Inflația ar putea înseamn stagnare economică pentru anul curent, dar și cifre economice nesatisfăcătoare pentru anul următor.

„Creşterea economică este aşteptată să decelereze considerabil în 2022 şi 2023, şi mai pronunţat decât s-a anticipat în noiembrie 2021, inclusiv în condiţiile unor efecte expansioniste ceva mai temperate anticipate din partea absorbţiei de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU”, anunță economiștii.

BNR, vești proaste și cu privire la indicele ROBOR

Indicele ROBOR este cel după care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă. De joi, când înregistra un procent de 3,56%, a crescut până vineri la 3,57%, conform BNR.

În anul 2021, indicele consemna o valoare de 1,55% pe an. Una dintre cele mai mari valori a indicelui ROBOR din ultimii ani a fost înregistrată în februarie 2014, când aceasta era de 3,73%.

Creșteri la indicele ROBOR pe 6 și 12 luni

Indicele calculat pentru un interval de 6 luni este și el mărit în mod direct, de la 3,76%, la 3,77%, în timp ce indicele ROBOR pe un an întreg arată o creștere de la 3,91%, la 3,92%.

Administrația BNR a hotărât, dată fiind situația, să majoreze ratele dobânzilor din politica monetară, de la 2% pe an, la 2,5%, de pe data de 10 februarie 2022, Banca dorind a păstra și controlul asupra lichidităților ce circulă în piața monetară.

Statul ar putea adopta o măsură prin care ratele la bănci să fie amânate, așa cum a fost în 2022.

„Dacă nu, vor crește dobânzile și va trebuie să intervii ca stat, la fel ca în 2020, cu amânarea ratelor. Dar atunci nu era pentru că erau dobânzile sus ci pentru ca erau restricții și oamenii nu aveau capital cu care sa plătească ratele”, a spus ministrul de Finanțe.