Economistul Nicolaie Alexandru-Chidesciuc a realizat recent un raport pentru J.P. Morgan, iar concluziile sunt alarmante pentru românii care au credite. Practic, acesta a susținut că Banca Națională a României (BNR) va fi nevoită să majoreze dobânda de referinţă la 5,5%. Asta înseamnă dobânzi mai mari pentru tipurile de contracte financiare, inclusiv credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe.

JPMorgan Chase & Co este o bancă americană și una dintre cele mai vechi instituții financiare din lume. Activitatea ei a început în anul 1823. Printre brandurile companiei cu afaceri în 60 de țări se numără J.P. Morgan, Chase și WaMu. În anul 2009, bancă americană deținea active în valoare de 2,2 trilioane de dolari.

Ce sunt ratele dobânzilor de referință?

„Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – sunt rate ale dobânzilor actualizate periodic și accesibile publicului.

Acestea reprezintă o bază utilă pentru toate tipurile de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe. Ratele de referință sunt calculate de un organism independent, cel mai adesea pentru a reflecta costul împrumuturilor pe diferite piețe.

De exemplu, acestea ar putea reflecta costurile suportate de bănci pentru împrumuturile pe care le contractează unele de la altele sau pentru obținerea de fonduri din alte surse, precum fonduri de pensii, societăți de asigurare și fonduri de piață monetară.

Prin urmare, ratele dobânzilor de referință dețin un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu″, se arată ecb.europa.eu.

BNR este prea optimistă pentru bancherii americani

Revenind la raport, J.P. Morgan a notat că BNR prognozează o inflaţie prea mică pe termen mediu. În plus, dintr-o perspectivă regională, România continuă să aibă cea mai scăzută inflaţie de bază.

În acest context, economiştii de la J.P. Morgan consideră că Banca Naţională a României va fi nevoită să majoreze dobânda de referinţă la 5,5% în 2023 pentru a reduce inflaţia.

Aceeași sursă a evidențiat că în SUA, inflația a crescut la cote nemaivăzute din anii 1970. În ceea ce privește România, trebuie spus că inflaţia a ajuns în noiembrie 2021 la 7,8% după ce în octombrie a fost de 7,94%.

Atenție! Scăderea se datorează plafonării preţurilor la gaze şi energie. Conform ZF, J.P. Morgan arată că în țara noastră, inflaţia va creşte la un vârf de 9% în trimestru al doilea din 2022.

Atenție la expirarea plafonării prețurilor la energie și gaze

Atunci va expira plafonarea preţurilor la energie şi gaze. Raportul lui Nicolaie Alexandru-Chidesciuc semnalează că BNR este prea optimistă în privinţa evoluţiei inflaţiei.

Conform analizelor financiare, BNR a acţionat prea târziu şi prea puţin în majorarea dobânzii de politică monetară. Efectele? Această strategie va implica majorări mai mari ulterioare, cum ar fi în şedinţa din 10 ianuarie 2022, când BNR ar putea creşte dobânda de referinţă cu 0,5%.

În noiembrie, spre surprinderea analiştilor financiari, instituția bancară condusă de Mugur Isărescu a majorat dobânda cu numai 0,25%, de la 1,5% la 1,75%. Asta s-a întâmplat deși mulți specialiștii aşteptau la o creştere la 2%.

Practic, Banca Națională a României a sacrificat inflaţia pentru a susţine economia şi creditarea. Conform celui mai recent raport despre inflaţie, BNR crede că ar putea readuce inflaţia la 3%, valorea ţintită în T3 din 2023. Totuși, J.P. Morgan atrage atenția că Banca Centrală BNR prognozează din nou o inflaţie prea mică pe termen mediu.

Și asta nu are legătură cu perspectivă regională. Reiterăm că România continuă să aibă cea mai scăzută inflaţie de bază (core), puțin sub cea din Polonia şi mult sub cea din Cehia, Ungaria şi Germania.

Este evident că BNR a reacţionat cel mai puţin la creşterea inflaţiei. De asemenea, va conta și politica Guvernului României, care a anunțat o creştere a salariilor destul de robustă.​

ROBOR poate ajunge la 4%. Dobânzi dublate!

Previziunile americanilor arată că BNR se pregăteşte să crească din nou dobânda-cheie. Ce va însemna asta pentru cetățeanul care a luat un credit? Pentru a exemplifica, vom folosit o rată medie de 1.500 de lei, care ar putea creşte chiar şi cu 250 de lei.

Este cert că în 2022 va exista o presiune mai mare pe indicele ROBOR. Acesta ar putea să sară şi de 4%, conform celor spuse de analistul economic Adrian Asoltanie.

Așadar, calculele sunt simple. O persoană care a luat un credit valabil 30 de ani, în valoare de 300.000 de lei, avea în noiembrie 2021 o rată lunară de 1.538 lei. Ea era calculată la un indice ROBOR la 3 luni, de 2,6%.

Dacă același indice va ajunge la 3%, persoana va plati mai mult cu 78 de lei. De asemenea, dacă indicele ROBOR atinge pragul de 4%, clientul va plăti mai mult cu 261 lei pentru aceeași rată lunară.

Altfel, este important de precizat că datoria externă totală a României a crescut în ianuarie–octombrie 2021 cu 5,827 miliarde euro. S-a ajuns la o datorie externă totală de 132,63 miliarde euro.

„În perioada ianuarie – octombrie 2021, datoria externă totală a crescut cu 5,827 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 96,438 miliarde euro la 31 octombrie 2021 (72,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,1% faţă de 31 decembrie 2020; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2021 nivelul de 36,196 miliarde euro (27,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,8% faţă de 31 decembrie 2020″, arată BNR.