Cel mai talentat pugilist român la nivel de amatori a renuțat la prima dragoste, a scris istorie în ring, dar n-a făcut pasul spre profisioniști.

Boxul românesc se numără printre sporturile autohtone aflate într-un vizibil declin în ultimii ani.

Școala românească de box n-a mai produs campionii de altă dată și trăiește din amintirile vremurilor memorabile, în care pugiliștii „tricolori” scriau istorie. Și în prezent, Francisc Vaștag este considerat cel mai talentat boxer amator din România.

 

A pus mănușile în mâini la 14 ani

Feri n-a reușit să facă pasul către boxul profesionist, nivel la care ar fi putut să-și consolideze o carieră glorioasă. Născut la Reșița, în 1969, Vaștag a fost atras de fotbal, în copilărie, a jucat la FCM, echipa din orașul natal, dar s-a reorientat către box. A intrat în sală la vârsta de 14 ani, îndrumat de prieteni, și n-a mai lăsat mănușile din mâini.

 

Titlu european în 1987

 Francisc l-a avut alături și pe fratele său, Laszlo, despre care specialiștii spuneau că va ajunge un mare boxer.

Însă, diagnosticat cu o cataractă congenitală, acesta a trebuit să abandoneze boxul. Talentatul Feri avea să confirme în 1987. Este anul în care reșițeanul devine campion european la nivel de juniori. Intrat în area seniorilor, Vaștag dă marea lovitură în 1989. La Campionatele Mondiale găzduite de Moscova, câștigă medalia de aur și aduce primul titlu la aces nivel pentru țara noastră. La începutul acelui an, ratase podiumul la Europeanul de la Atena, din cauza unei accidentări suferite în timpul unui meci de fotbal jucat cu prietenii.

Feri continuă să confirme și la Mondialele de la Tampere - 1993, și la cele găzduite de Berlin - 1995.

 

Fără medalie la Jocurile Olimpice

La ambele competiții câștigă titlurile la categoria semi-mijlocie. De asemenea, devine dublu campion european, în 1993, la Bursa, și în 1996 la Vejle. Regretul lui Vaștag rămâne legat de Jocurile Olimpice, acolo unde n-a reușit să urce pe podium și să aducă o medalie pentru România.