Val de violențe în școli. Ministrul Educației cere pedepse duble pentru agresori și o mie de paznici în plus
- Nicolae Comănescu
- 22 octombrie 2026, 19:51
Atacurile recente cu arme albe din unitățile de învățământ au adus în atenția publică nivelul de siguranță din școlile din România. După incidentele grave petrecute în această săptămână la Bistrița și Pitești, Ministrul Educației, Sorin Costreie, a reacționat dur și a anunțat un pachet de măsuri urgente destinate protejării elevilor și cadrelor didactice.
Val de violențe în școli. Ministrul Educației cere pedepse duble pentru agresori și o mie de paznici în plus
Oficialul a atras atenția asupra stării de vulnerabilitate în care se află instituțiile de învățământ în prezent, punctând necesitatea intervenției rapide din partea statului.
”Școlile noastre acum sunt cam singure, sunt lăsate oarecum de izbeliște”, a declarat Sorin Costreie la Euronews.
Tensiunile au crescut semnificativ după ce luni, la o școală din Bistrița, un elev de clasa a VII-a a atacat cu un briceag o profesoară și un elev. Ulterior, joi, un alt incident de o gravitate extremă a avut loc la un liceu din Pitești, unde un elev de 15 ani a atacat un coleg cu o macetă și a agresat un altul.

Sursa foto: presidency.ro
Pedepse mai aspre pentru actele de violență împotriva profesorilor
Pentru a stopa fenomenul agresivității din unitățile școlare, ministrul susține modificarea cadrului legal, astfel încât cadrele didactice să beneficieze de un regim legal de protecție similar personalului medical.
”Să schimbăm și legea penală, urmând exemplul personalului medical, adică mai nou dacă ai acte de violență împotriva unui personal medical, doctor, asistent, care își exercită funcția, este context agravant și pedeapsa este dublă. Același lucru vrem să-l facem și pentru profesori. Profesorul nu este cu nimic mai prejos decât doctorul. E doctorul sufletul nostru și trebuie să-l protejăm”, a declarat Sorin Costreie.
Oficialul a subliniat că procesul educațional nu se poate desfășura într-un mediu dominat de teamă și nesiguranță.
”Ce vreau eu: să avem școli sigure. Sigur nu se poate peste noapte, mai ales că școlile noastre acum sunt cam singure, sunt lăsate oarecum de izbeliște. Profesorii și elevii trebuie să se simtă protejați. Nu poți să faci educație, să înveți ceva, să ai bucuria cunoașterii în astfel de contexte în care îți e frică că cineva bagă un cuțit în tine”, a adăugat ministrul.
Mii de paznici și consilieri psihologici în unitățile școlare
Problema violenței depășește granițele școlii, fiind o reflectare a tensiunilor din întreaga comunitate. În acest sens, prima măsură concretă luată în calcul este suplimentarea personalului de pază din zonele de risc.
”Este o problemă a noastră, a societății, a comunității. Măsuri concrete: Chiar mâine vrem să cerem suplimentarea numărului de paznici”, a precizat demnitarul.
Deși demersul nu a fost încă discutat cu premierul Niculescu, ministrul estimează că ar fi nevoie de finanțarea a aproximativ 1.000 de posturi noi de paznici la nivel național.
”La nivelul țării nu sunt multe, dar să se ducă în locuri cheie”, a declarat Costreie.
Pe lângă paza fizică, un alt pilon esențial pentru prevenirea conflictelor este sprijinul psihologic oferit elevilor direct în unitățile de învățământ.
”A doua ar fi consilierea psihologică. Trebuie să mărim - vorbim de mulți ani. Avem nevoie de acești consilieri pentru că ei sunt acei colegi ai noștri care îi văd și îi simt mai bine pe copii”, a explicat oficialul.
Bullyingul și frustrarea, cauzele din spatele agresiunilor
Analizând comportamentul agresorilor implicați în cazurile de la Bistrița și Pitești, ministrul a identificat elementele comune care duc la escaladarea violenței verbale în atacuri fizice.
”Punctul comun dintre cazul de la Bistrița și cel de la Pitești este violența și dorința unui elev de a-i face rău altui elev, colegului. Vorbim despre bullying, frustrare, niște vorbe, de făcut mișto, aici ne pricepem foarte bine în cultura noastră...”, a adăugat ministrul.
Măsurile propuse urmează să fie analizate în perioada următoare pentru a fi transpuse în inițiative legislative și alocări bugetare concrete.