Băncile n-au nevoie de banii românilor? Preferă să se împrumute de la BNR, ca să nu crească dobânzile la depozite

Băncile n-au nevoie de banii românilor? Preferă să se împrumute de la BNR, ca să nu crească dobânzile la depoziteDobânzi. Sursa foto: Arhiva EVZ

Unele bănci preferă să se împrumute de la BNR, decât să dea dobânzi mai mari pentru a atrage clienți. Potrivit Băncii Naționale, românii au reușit să economisească mai mulți bani în ultimul an. În aprilie, depozitele au trecut de 480 de miliarde de lei, cu 10% mai mult față de aceeași perioadă din 2021. Dar, din păcate, unele bănci care au deficit de lichiditate preferă să se împrumute de la BNR prin credite de urgență Lombard pe o zi, la o dobândă medie care a urcat peste 4,3% pe an.

Din păcate pentru români, unele bănci preferă să se împrumute de la BNR, decât să dea dobânzi mai mari pentru a atrage clienți. Numai în luna mai, finanţările de urgenţă Lombard luate de bănci de la BNR au depăşit 12,7 mld. lei, medie zilnică, maximul din ultimul deceniu, apropiat de volumele din 2008-2009, când pieţele financiare internaţionale erau în fierbere, iar piaţa locală avea criză de lichidităţi. Au fost şi împrumuturi repo în luna mai, însă volumul a fost mai mic, de circa 3,5 mld. lei.

Banca Naţională încurajează băncile să mărească dobânzile clienţilor

BNR încearcă să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozitele populaţiei şi ale firmelor, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară.

După ce în ianuarie şi februarie piaţa interbancară a fost pe excedent, deficitul de lichiditate a revenit în martie ajungând la 16,4 mld. lei, medie zilnică, în aprilie a fost de 13,5 mld. lei, pentru ca în luna mai deficitul de lichiditate să urce la 15,9 mld. lei, unele bănci care au rămas fără lei apelând la împrumuturi de la BNR în special prin credite de urgenţă pe o zi, prin facilitatea Lombard, dar şi prin operaţiuni repo bilaterale.

Fluctuaţiile de lichiditate din ultimele luni au venit într-un context în care rata anuală a inflaţiei a accelerat, urcând în aprilie 2022 spre 14%, de la 8,2% an/an în decembrie 2021, cursul valutar a rămas în jurul a 4,94 - 4,95 lei/euro, iar dobânzile din piaţa interbancară au tot crescut, depăşind 6% pentru scadenţele de peste 3 luni, şi fiind în continuare peste dobânda-cheie, care a urcat în luna mai la 3,75%, scrie zf.ro.

La polul opus este CEC Bank, care a majorat dobânzile clienților

Pe de altă parte, CEC Bank a majorat dobânzile pentru economiile populaţiei cu 0,75 până la 1,45 puncte procentuale, astfel că în cazul depozitelor pe 3 luni pentru persoane fizice dobânda a urcat la 3,25%, de la 1,80% anterior.

Dacă depozitul este deschis online, dobânda pentru depozite la termen pe 3 luni ajunge la 3,35%. Pentru depozitele pe 3 ani, CEC Bank oferă la depozitele standard constituite la ghişeu o dobândă de 5% pe an, la cele pe 2 ani de 4,75% pe an, iar pentru maturitatea de 1 an dobânda bonificată de CEC deponenților este de 4,5%.

În cazul în care depozitele sunt constituite online dobânzile sunt mai mari. Unele bănci au început să mai majoreze dobânzile la depozite, trendul fiind susţinut şi de BNR, pentru a stimula economisirea. În piaţă, dobânzile la depozite variază între 2% şi 6%.

Dar mare atenţie, experții recomandă clienților să nu se uite doar la dobândă când decid la ce bancă își depun economiile, ci și la comisioane. Mai exact, să ne uităm la DAE - dobânda anuală efectivă, care oferă imaginea costurilor și să scădem și impozitul de 10% din câștig.

Ne puteți urmări și pe Google News