Doi cercetători de la Universitatea Bielefeld, Gernot Horstmann şi Sebastian Loft, spun că acest efect există, dar, în mod ironic, nu este prezent și la faimoasa pictură a lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa. Conform Phys, în cadrul cercetării sale, Loth a întâlnit în repetate rânduri termenul de „efectul Mona Lisa”, asociat cu faimoasa pictură din secolul XVI.

„Efectul în sine nu poate fi negat. Dar, dintre toate picturile, cea a Giocondei nu prezintă această impresie”, a afirmat Sebastian Loth. Cercetătorul a explicat că oamenii pot simţi uneori că sunt priviţi chiar şi de ochii din fotografii sau picturi. Acest lucru se produce atunci când persoana portretizată priveşte drept în faţă, efectul dispare, însă, atunci când distanţa faţă de pictură creşte. Efectul „Mona Lisa” se produce atunci când nu trebuie să te afli fix în faţa picturii pentru a avea impresia că eşti privit. „Această impresia apare chiar şi dacă stăm în stânga sau dreapta imaginii”, a declarat dr. Sebastian Loth.

Pentru a-şi testa observaţiile, Loth şi Horstmann au folosit un grup de 24 de participanţi cărora le-au cerut să privească tabloul cu Mona Lisa de pe ecranul unui computer şi să determine direcţia în care privesc ochii. Pentru a testa dacă anumite trăsături ale Giocondei influenţează percepţia participanţilor, specialiştii au utilizat 15 secţiuni diferite ale portretului. Horstmann şi Loft au adunat peste 2000 de evalurări în care majoritatea măsurătorilor indicau că Mona Lisa nu priveşte drept în faţă, ci către dreapta privitorului. „Participanţii din cadrul testului au determinat că Mona Lisa priveşte către partea lor dreaptă. Mai specific, privirea este îndreptată la un unghi de 15,4 grade”, a explicat Gernot Horstmann.

Cercetătorul crede că, de fapt, „Efectul Mona Lisa” reprezintă dorinţă puternică de a fi privit şi de a fi în centrul atenţiei altei persoane, de a fi relevant pentru cineva.

Chiar dacă Gioconda derivă din latinescul „jucundus”, care înseamnă „fericit”, „senin”, revista The New Scientist a dezvăluit rezultatele unui studiu întemeiat pe analizele unui program de recunoastere a emoțiilor pe chipul uman. Potrivit datelor obtinute, Mona Lisa era în proportie de 83 la sută fericită, 9 la sută dezgustată, 6 la sută temătoare și 2 la sută furioasa.

 

 

Te-ar putea interesa și: