Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reuit în această după-amiază la Bruxelles în cadrul unui Consiliu European informal care se va concentra pe măsurile imediate necesare în UE pentru crearea de locuri de muncă, reducerea şomajului în rândul tinerilor, valorificarea pieţei unice şi susţinerea IMM-urilor.

UPDATE 6 - Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a spus că o decizie cu privire la ajutorul ce trebuie acordat Greciei nu poate fi încă luată, în condiţiile în care troika, formată din reprezentanţii finanţatorilor externi, este încă la Atena şi nu se știe care este rezultatul întâlnirii acestora cu băncile.

Olandezii şi nemţii cer de altfel deja ca UE să supravegheze exerciţiul fiscal al Greciei, după ce ţara a ratat timp de doi ani la rând ţintele impuse. "Ceea ce au de făcut grecii este să demonstreze că sunt gata să implementeze pachetul de măsuri. Îi putem ajuta în aceste vremuri dificile, dar ei trebuie să ducă la îndeplinire toate ţintele fixate de comun acord", a spus Mark Rutte, premierul Olandei, înaintea summitului.

UPDATE 5: La sosirea la Bruxelles, Mariano Rajoy, premierul Spaniei, nu a răspuns întrebărilor ziariştilor. Acesta va ţine însă o conferinţă la ora 18.00 GMT, după summit.

Spania este un fel de lider în rândul ţărilor de la periferia zonei euro, denumite PIIGS. Dacă ţinem cont de faptul că Italia este în guvernată de tehnocraţi şi că celelalte ţări sunt sub coordonarea UE-FMI în cadrul unor planuri financiare, Spania este singura ţară din grup în cadre guvernul, cel puţin teoretic, poate face cum crede de cuviinţă, scrie Wall Street Journal.

Ceea ce i-ar plăcea Spaniei – incluzând aici votanţi, bancheri, partide de opoziţie - este o anumită relaxare la nivelul ţintelor fiscale fixate de fostul guvern. Cum şi când această cerinţă va fi ridicată Angelei Merkel şi celorlalţi decidenţi de la nivel european, este una din întrebările ce vor fi puse presă premierului spaniol.

Întrebarea este extrem de relevantă pentru că Spania nu este singura ţară care se confruntă cu ţinte fiscale greu de atins. Grecia, Italia, Portugalia şi Irlanda sunt într- situaţie similară, în timp ce imaginea bugetului italian este ceva mai bună, dar guvernul Mario Monti ar vrea cu siguranţă să aibă mai mulţi bani la dispoziţie pentru a cheltui în sprijinul economiei slăbite. UPDATE 4: Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe al Germaniei, consideră că zona euro nu trebuie să acorde Greciei un nou plan financiar de salvare, iar Atena să fie împinsă spre faliment, dacă nu reuşeşte să convingă Europa că se poate ocupa de reforma statului şi de economie.

"Grecia trebuie să ia o decizie", a spus Schäuble într-un interviu pentru Wall Street Journal, atunci când a fost întrebat dacă zona euro ar trebui să susţină sau nu un nou ajutor financiar pentru Grecia.

Europa este pregătită să sprijine Grecia cu un nou împrumut, dar ministrul a prevenit că "dacă Grecia nu va şi implementa deciziile necesare, ci doar le va anunţa…atunci nu există nicio sumă care să poată rezolva problema". UPDATE 3: Indicii bursieri din Asia au scăzut înaintea începutului summitului european de la Bruxelles unde se va dezbate problema crizei europene şi pe fondul faptului că SUA a anunţat vineri seara o creştere economică sub aşteptări.

Acţiunile exportatorilor americani au avut cel mai mult de suferit.

UPDATE 2: Polonia a anunţat că va semna pactul fiscal doar dacă i se va da dreptul de a participa la luarea de decizii privind aplicarea acestuia, a spus premierul Donald Tusk.

”Polonia, ca alte multe state, este să gata să împartă responsabilitatea privind îndeplinirea pactului fiscal cu o condiţie: aceea ca ţările care impart responsabilitatea să ia aprte la luarea deciziilor modului în care este pus în aplicare pactul", a spus acesta într-o conferinţă de presă în Bruxelles. UPDATE1: În invitaţia trimisă liderilor statelor membre de către preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, se menţionează nevoia ca eforturile pentru asigurarea stabilităţii financiare şi a consolidării fiscale în Uniunea Europeană să continue.

De asemenea, liderii statelor UE se vor pune de acord asupra textului Tratatului privind stabilitatea şi convergenţa în Uniunea Economică şi Monetară (zona euro), urmând ca documentul să fie semnat oficial la Consiliul European din 1-2 martie. Trei aspecte principale vor fi dezbătute de liderii statelor membre: dacă se va face referire sau nu şi la problema datoriei publice pe lângă cea a deficitului bugetar, numărul ţărilor care trebuie să ratifice documentul pentru ca acesta să intre în vigoare, participarea statelor UE din afara zonei euro la procesele decizionale din zona euro. În actualul proiect al documentului se prevede că cel puţin 12 ţări trebuie să-l ratifice pentru ca acesta să poată intra în vigoare.

Formula de compromis actuală, inclusă în proiectul tratatului, mai prevede organizarea de summituri ale zonei euro de cel puţin două ori pe an sau ori de câte ori se consideră necesar şi invitarea statelor membre UE din afara zonei euro la aceste reuniuni la nivel înalt cel puţin o dată pe an. Polonia, care nu face parte din zona euro, a ameninţat deja că nu va semna noul acord dacă nu va fi invitată la euro-summituri. În tabăra cealaltă cea mai vehementă este Franţa, care se opune 'deschiderii' summiturilor zonei euro către statele membre UE care nu au adoptat moneda unică europeană. Soarta Greciei se decide în aceste zile Mitul premierului tehnocrat se clatină, după ce Lucas Papademos a ratat startul în încercarea de a recredibiliza Grecia, astfel că germanii au cerut iar ca elenii să renunţe la suveranitate. A doua încercare a Germaniei de a "fura" suveranitatea Greciei a eşuat ieri. După ce presa a aflat, vineri, pe surse, că nemţii vor ca elenii să predea controlul finanţelor, forurile europene au intervenit ieri şi au zis "pas". Un alt plan al nemţilor a răsuflat lunile trecute. S-a vorbit atunci despre vânzarea bunurilor publice ale elenilor, sub controlul europenilor, aşa încât grecii să-şi permită să achite datoria. La nivel oficial, niciunul dintre demersuri nu a fost confirmat. Însă chiar dacă acestea sunt la nivel de ipoteză şi nu pot fi dezlipite de miza anului electoral 2012 din Germania, nu se poate spune că ele nu au şi un "resort" elen. Şi anume, premierul tehnocrat al grecilor, un elen uns cu toate alifiile UE, n-a reuşit nici el să convingă în cele două luni de mandat. El nu a obţinut încrederea pieţelor că Grecia ar fi pe mâini bune. Un premier impus Fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene şi guvernator al Băncii Naţionale a Greciei, Lucas Papademos, un independent mai degrabă impus partidelor decât susţinut de acestea, nu a adus ţării rezolvarea de care avea nevoie. După recenta vizită în Grecia, troika, reprezentanţii creditorilor externi, a criticat guvernul pentru progresele lente pe care le face. Grecia trebuia să bifeze până acum reforme cum ar fi anularea contractelor colective de muncă, reducerea pensiilor, tăierea primelor de vacanţă oferite anga jaţilor la final de an, diminuarea surplusului de angajaţi din sectorul public şi din sistemul bancar şi să pornească deja un mecanism de eradicare a corupţiei. Progrese care, însă, nu au apărut. Sub presiunea unei populaţii extrem de înfuriate de măsurile de până acum, luate în special de fostul guvern, bazate în special pe creşteri de taxe, Papademos reuşeşte cu greu să adopte restul reformelor necesare. De altfel, cele peste două luni de mandat ale sale au adus şi mai multă nervozitate pe pieţe. Randamentele solicitate de investitori pentru titlurile de stat elene pe cinci ani au crescut de la circa 41% (procent înregistrat în ziua numirii acestuia) la 51%. Troika a cerut elenilor tăieri suplimentare de costuri de un procent din PIB, adică peste 2 miliarde de euro, în acest an. Grecia trebuie să diminueze bugetele alocate pentru sănătate şi apărare. Dar oficalii europeni sunt foarte îngrijoraţi că ţara nu mai vrea sau nu mai poate să meargă mai departe cu reformele.

Ziua de foc Cel mai greu exerciţiu pe care îl va avea de trecut Papademos va avea loc astăzi la Bruxelles, în cadrul summitului liderilor UE. Aici se va discuta propunerea ca investitorii europeni să accepte tăierea a 50% din datoriile nominale pe care le are statul elen către aceştia, primind în schimb bonduri sau cash. Dar, scrie Reuters, pierderea lor va fi mai mare de acest procent, dacă luăm în calcul rata de dobândă acceptată pentru bonduri. Cum nivelul acesteia pare să fie de 4%, în urma înţelegerii Greciei cu creditorii privaţi, pierderile vor urca cel mai probabil la 70%. ITALIA O altă ţară, alt tip de premier Papademos pare să fi preluat frâiele puterii atunci când guvernanţilor eleni nu le-a mai rămas prea mult spaţiu de manevră, din cauza măsurilor anterioare dure, aplicate unui popor străin de cuvântul austeritate. Din fericire pentru zona euro, situaţia sa nu este replicată la nivelul Italiei sau cel al Spaniei. Numit în aceeaşi perioadă în fruntea guvernului italian, tehnocratul Mario Monti a făcut progrese remarcabile, în special prin regândirea sistemului fiscal. Reformele ar putea rebalansa contul de venituri şi cheltuieli al statului. Deşi retrogradată de Fitch acum câteva zile, Italia a fost lăudată pentru executiv. În scrisoarea Fitch se menţionează că, fără reformele implementate de Monti, Italia ar fi fost penalizată şi mai dur. Citiţi şi:

• O nouă profeție marca ”Dr. Doom”: Grecia va ieși într-un an din zona euro. Recesiune adâncă în Europa
• Grecia, la un pas de a ajunge la o înțelegere cu creditorii privați