Un șervețel și vodka din belșug într-o seară la Moscova. S-au întâlnit un fost seminarist ortodox și un fost ministru pentru colonii britanic.

Istoria finalului celui de Al Doilea Război Mondial arată că deși Germania încă se lupta la finalul anului 1944, Aliații, în combinații de trei luate câte doi voiau să „smulgă penele” vulturului german. Moscova devenise un pol de putere deloc de ignorat.

Moscova nu crede în lacrimi, doar în vodka!

Suntem pe 9 octombrie 1944, la Moscova. Este seară, chiar ora 22.00, ora Moscovei. La Londra era ora 20.00. Premierul britanic Winston Churchill are o întâlnire secretă cu „mareșalul” Stalin. Americanii și britanicii se întîlniseră separat deja la Casablanca în ianuarie 1943.. La Teheran la finalul lui 1943, se întâlniseră în trei, Marii Aliați.  Americanii doriseră o întrevedere Roosevelt-Stalin în Marea Behring, dar Moscova n-a agreat perspectiva. Stalin detesta să călătorească altfel decât pe uscat. Cu totul excepțional pleca de la Odessa, unde ajungea cu trenul, pe o motonavă la Soci.

Churchill. așadar venise la Stalin. Cu nelipsitu-i trabuc, venea ca un samsar la un popă. Churchill intrase după multe încercări la Sandhurst, academia serviciilor secrete britanice. Fusese Prim Lord al Amiralității și Ministru pentru Colonii. Spintecase destui adversari la duel, luptase cu multe excese violente contra lui Mahdi în Africa. Pentru el, oamenii erau numai buni de negociat. Stalin știa că englezilor le place vodka. Și mai știa că nu au prieteni permanenți ci interese permanente.

La Moscova, Churchill era dispus să cedeze România influenței sovietice. Voia clar Grecia și Turcia. Era o reminiscență a politicii coloniale britanice a secolului XIX. În plus, România pentru Churchill era o piesă de tranzacționat întreagă sau pe bucăți, nu conta. Churchill ca și americanii fusese un politician care nu agrease dispariția Austro-Ungariei. Era o structură anacronică dar care ținea laolaltă frământatul centru al Europei dar și o bună parte din Balcani. Statele nou apărute erau destul de neagreabile lui Sir Winston. Poate doar Iugoslavia care îl ajutase.

Moscova: șervețelul pe care Stalin îl roagă pe Churchill să-l păstreze

Se știe că la Moscova, s-a scris pe un șervețel o „împărțeală” haiducească, în procente. Reprezenta de fapt o confirmare britanică a ceea ce declarase la 5 mai 1944, ministrul britanic de externe Anthony Eden, diplomaților soviertici acreditați la Londra. Atunci, fusese propusă România pentru URSS Grecia pentru britanici.

Iată cum arăta „împărțeala” Churchill-Stalin, denumită familiar „Acordul procentajului”:

• România: URSS 90%, Marea Britanie 10%.
• Grecia: URSS 10%, Marea Britanie 90%.
• Ungaria: URSS 50%, Marea Britanie 50%.
• Iugoslavia: URSS 50%, Marea Britanie 50%.
• Bulgaria: URSS 75%, Marea Britanie 25%.

Churchill voia arsă hârtia, Stalin i-a zis: „Păstreaz-o dumneata!” De fapt, Churchill știa că nu reprezintă nimic acea hârtie, chiar dacă Churchill scrisese și Stalin „bifase” cu „văzutul” obișnuit dascălilor. Știa că Grecia îi va fi oferită total de Stalin, dacă lasă România. Mai știa că în Iugoslavia nu sunt trupe sovietice iar comuniștii de acolo sunt cam de capul lor, conduși de Tito, care fusese vizitat de Churchill. Ungaria, Bulgaria erau practic pierdute de Occident. Nu apar Polonia și Cehoslovacia și nici Austria unde staționau trupe sovietice. Nu apare Germania, care urma să fie ocupată complet.

Moscova și Londra ar fi dorit de fapt, pe la spatele americanilor, ca Germania să fie depopulată și dezindustrializată. Hans Morghentau în SUA  concepuse un plan de ruralizare a ceea ce urma să fie Germania, dar americanii nu vor fi de acord cu el. Mai cădeau rachete V2 pe Londra când Churchill se îndestula cu vodka rusească.

Ce urmăreau cei doi lideri în acea seară moscovită de 9 octombrie 1944?

Ambii lideri știau că tot ce împărțiseră acolo era „încălzirea” de după semnarea capitulării Germaniei și pentru tratativele interaliate și pentru semnarea păcii finale. Practic, dacă Stalin avea România, Churchill era sigur de Grecia (deși războiul civil din 1946-1949 va fi cu greu oprit de Stalin care i-a trădat pe comuniștii greci), evident, de Turcia.

Mai știau că fără americani nu vor face nimic în Germania. Doar debarcaseră în Normandia. Sovieticii urmau să lupte la Budapesta în acea iarnă iar naziștii să încerce o contraofensivă în Ardeni. În rest, cam asta a fost discuția din acea seară moscovită de 9 octombrie 1944.