În contextul în care se dorește realizarea extinderea sistemului de rezervă a Armatei Române, MApN anunță că pregătește o nouă categorie de serviciu militar, care va fi adresat tinerilor între 18 și 35 de ani.

MApN anunță o nouă categorie de serviciu militar

Noul serviciu militar pregătit de MApN și adresat tinerilor poartă denumirea de Boot Camp voluntar. Pe parcursul întregii perioade a taberei, voluntarii vor beneficia de cazare, masă și drepturile financiare acordate soldaților profesioniști. La finalul acestei perioade de pregătire, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a propus oferirea unei prime, sub formă de bonificație, la trecerea în rezervă.

„Și noi suntem atenți la tendințe, suntem obligați să înțelegem că așteptările în piața muncii se schimbă. Noi avem deja un sistem de rezervă, de recrutare de rezerviști pe bază de voluntariat. Sistemul rezerviștilor voluntari, care începe să producă rezultate din ce în ce mai bune.

A fost un debut un pic mai timid, în 2017-2018, însă în ultima perioadă avem rezultate bune. Pregătim însă și o a doua etapă a acestei reforme a sistemului de selecție a rezervei necesare Armatei României. Pregătim o nouă categorie de serviciu militar adresat celor care vor să devină rezerviști, să intre în rezerva de mobiliozare a armatei: serviciul militar voluntar în termen", a explicat pentru „Adevărul” Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale.

Cum va funcționa noul serviciu militar

Dedicat tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani, serviciul militar voluntar pe termen scurt va opera ca un "boot camp", respectiv precum o tabără, în cadrul cărora se vor face antrenamente de grup concepute pentru a îmbunătăți rezistența, agilitatea, concentrarea, forța, viteza și colaborarea în echipă.

"Proiectul legislativ, aflat în curs de validare, prevede o pregătire de până la patru luni pentru bărbați și femei. La finalul acestei perioade, voluntarii vor dobândi abilitățile de bază necesare unui rezervist militar și vor beneficia de cazare, masă și drepturile financiare ale soldaților profesioniști. În plus, la trecerea în rezervă, se propune acordarea unei prime echivalente cu trei salarii medii brute pe economie. La finalul acestei pregătiri, cetățenii români, bărbați sau femei, rămân în documentele noastre de mobilizare până la 55 de ani – soldații și gradații, și până la 62 de ani – cadrele militare, cei care vor dori să urmeze mai departe și să intre în rândul subofițerilor sau ofițerilor Armatei României ca personal în rezervă", a mai spus Constantin Spînu pentru sursa citată.

România are nevoie de rezerviști. Ce rol au aceștia

Constantin Spînu a dorit să scoată în evidență și importanța faptului că orice armată depinde de rezerviști bine pregătiți. Potrivit acestuia, rezerva de mobilizare a României este formată exclusiv din cetățeni cu pregătire militară. Din acest motiv, este crucial să se găsească soluții pentru revitalizarea rezervei, toate bazate pe voluntariat.

"Este un mit că în cazul mobilizării armata va lua oameni de pe stradă și îi va trimite în linia întâi, carne de tun. Este un mit pe care noi încercăm de fiecare dată să-l demontăm. Nu are nicio legătură cu modul în care se organizează rezerva Armatei României. Rezerva de mobilizare este constituită doar din cetățeni cu pregătire militară. Aceștia vor face, la declararea mobilizării, obiectul chemării în rândul forțelor armate, pentru a participa la diferite acțiuni. Dar pentru că acești cetățeni pe care îi avem în evidență începă să iasă din evidențe, la împlinirea vârstei maxime, trebuie să găsim din timp soluții pentru împrospătarea de rezervă. Toate sunt pe bază de voluntariat”, a adăugat Constantin Spînu.

Ce s-a schimbat în MaPN după războiul din Ucraina

În urma izbucnirii războiului din Ucraina, mulți cetățeni români au fost convocați la centrele militare pentru actualizarea datelor lor, conform prevederilor Legii 446 din 2006, o măsură care nu are legătură directă cu conflictul în desfășurare.

„Orice armată din lume are nevoie de o rezervă operațională de cadre. Iar această rezervă se menține și prin verificarea datelor celor care sunt înscriși în ea. Centrele militare județene și de sector în București, au obligația stabilită de Legea 446 din 2006, ca în fiecare an să asigure operațiuni de împrospătare a datelor din această beze. De aceea, anual un număr de cetățeni vor primi astfel de ordine de chemare, dar această interacțiune nu durează foarte mult, nu sunt cozi și se termină în câteva minute. Cam de trei-patru ori pe an facem și exerciții, atunci chemăm rezerviștii pentru o zi întreagă de reînprospătare a cunoștiințelor, se fac și trageri, își aduc aminte de aceste deprinderi”, a explicat Constantin Spînu.

Tot mai mulți tineri vor în armată

Interesul tinerilor din România pentru armată este în creștere. În 2023, aproape 20.000 de candidați s-au înscris pentru diverse forme de recrutare și poziții disponibile la Ministerul Apărării Naționale. Până la jumătatea anului 2024, aproximativ 17.600 de români s-au înscris în diferite etape de selecție pentru cadrele militare.

La baza ierarhiei, un soldat poate să câștige mai mult de 5.000 de lei net. Este important de subliniat că în România, serviciul militar obligatoriu nu a fost anulat, ci doar suspendat începând cu 1 ianuarie 2007. Conform legii, în cazul ipotetic în care România ar avea nevoie să declare starea de mobilizare sau de război, serviciul militar în termen ar fi reluat.