Vom ajunge sa asistam intr-o buna zi la primii pasi pe Marte? Acum aproape 50 de ani erau efectuati primii pasi pe Luna – urmariti de pamanteni cu sufletul la gura. Imediat dupa acest enorm succes se spera ca vor urma primii pasi pe Paneta Rosie – ba mai mult, mai toti erau siguri ca pana in anul 2000 vom ajunge cu siguranta acolo cu echipaj uman.

Suntem in 2015 si aceasta operatiune este inca indepartata. Exista desigur mai multe proiecte si planuri. Unele nebunesti, precum cele care vor sa efectueze un drum doar dus – fara a da posibilitatea de a se reintoarce acasa celor care se aventureaza pe Marte; altele mai “normale”, precum proiectele agentiei NASA, care planuieste sa ajunga pe Planeta Rosie cu primii oameni intre 2020 si 2030.

Calatoria este insa mult mai riscanta decat cea pe Luna. Pe Luna putem ajunge in 2-3 zile; pentru a pasi pe Marte insa este nevoie de aproape un an de zile!

Iata insa ca pe langa dificultatile tehnice apar si altele, oarecum neasteptate.

Printre acestea la loc de cinste se numara daunele produse de radiatia cosmica.

Radiatia cosmica este alcatuita din particule (de obicei protoni) care provin din Univers si care bombardeaza  astronautii in drum spre Marte. Si pe Pamant ajunge un flux constant de radiatie cosmica – din fericire pentru noi insa atmosfera absoarbe mare parte din energia acestor particule protejandu-ne.

Ce se intampla insa intr-o calatorie lunga un an de zile in drumul spre Marte?

Astronautii sunt bombardati de aceste particule, proces care genereaza o serie de daune biologice.

Un studiu recent arata ca acestea pot fi extrem de periculoase. Efectele asupra creierului pot genera un fel de dementa – daune asupra unor zone ale creierului deosebit de grave. In urma acestora astronautii ar risca sa nu mai poata gandi rational si sa puna in pericol intreaga misiune si, evident, viata lor.

Cum au ajuns cercetatorii la acest gen de concluzii?

Folosind clasicii soareci de laborator, pe care i-au iradiat cu o serie de particule care erau asemanatoare radiatie cosmice pe care ar intalni-o astronautii in spatiu.

Daunele asupra creierului erau evidente: particulele ionizante rupeau legaturi fundamentale intre celulele din creier ducand la instaurarea unui process degenerativ, cu efecte aasemanatoare dementei.

Cum creierul oamenilor functioneaza dupa acelasi principiu ca cel al soarecilor este deci de asteptat ca acest lucru sa se intample si celor care se aventureaza pentru luni de zile intr-o calatorie interplanetara.

Ce este deci de facut?

La ora actuala cercetatorii incearca sa gaseasca materiale care absorb aceste radiatii si creeze un ecran de protectie; acesta va trebui sa fie instalat in nava spatial care va duce oamenii pe Marte daca nu vrem ca acestia sa innebuneasca din cauza bombardamentului cu particulele care provin din Univers.

Radiatia cosmica este pentru cercetatori extrem de interesanta si este studiata cu ajutorul instrumentelor instalate pe sateliti: speranta este ca printre protonii care alcatuiesc majoritatea radiatiei cosmice sa se ascunda si particule de materie intunecata, de exemplu.

Aceasta radiatie insa devine un pericol pentru astronauti – un pericol serios de care trebuie tinut cont daca vrem sa ajungem vreodata pe Planeta Rosie cu persoane cat de cat normale, care nu ajung sa innebuneasca pe parcursul acestei calatorii fascinante dar periculoase din multe puncte de vedere.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro