Un nou miting de protest la Minsk. Ultimele cerințe ale opoziției

Un nou miting de protest la Minsk. Ultimele cerințe ale opoziției

Mii de manifestanţi au cerut din nou, duminică, pe străzile din Minsk, demisia preşedintelui Belarus, Alexandr Lukaşenko. Poliția este în dispozitiv cu tunuri de apă.

 

Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, speră să se întâlnească în curând cu preşedintele ales al Statelor Unite, Joe Biden.

Protestele de la Minsk continuă de trei luni, de când Lukaşenko a fost reales în urma alegerilor controversate din 9 august, despre care opoziţia susţine că au fost marcate de fraude. Demonstranţii îi cer liderului aflat la putere din 1994 să îi cedeze locul contracandidatei sale, Tihanovskaia, care s-a refugiat în străinătate, la fel ca şi alţi membri marcanţi ai opoziţiei.

Ne puteți urmări și pe Google News

Duminică, în timp ce protestatarii se adunau în centrul capitalei, poliţia a desfăşurat din nou vehicule şi tunuri de apă şi a închis mai multe staţii de metrou. O corespondentă locală a AFP a constatat că accesul la internet de pe terminale mobile este restricţionat.

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Viasna susţine că în diferite locuri din Minsk au fost arestaţi peste 230 de manifestanţi.

De la Vilnius, Tihanovskaia a acuzat din nou duminică regimul din Belarus, care nu cedează nici după trei luni de proteste, că „şi-a pierdut legitimitatea şi puterea” şi nu vrea să permită poporului să decidă viitorul ţării. Ea a promis, într-un mesaj prin Telegram, că manifestaţiile vor continua „până la victorie”.

Sâmbătă, Tihanovskaia îl felicitase pe Biden şi îşi exprimase speranţa că 'noul preşedinte al Statelor Unite se va întâlni în curând cu preşedintele ales în mod corect al unui Belarus nou şi liber'. Ea a subliniat că Biden a adoptat 'de mai multe ori poziţii ferme în sprijinul poporului belarus'.

Lukaşenko apreciase, în aceeaşi zi, că alegerile din SUA au fost „o parodie de democraţie” şi a afirmat că nu se aşteaptă la o schimbare în relaţiile cu Washingtonul, indiferent de rezultat, scrie Agerpres.

Mișcările de protest fără precedent, au fost declanşate de suspiciuni de fraudă masivă în alegerile prezidenţiale din 9 august, participă zeci de mii de persoane în fiecare duminică, în pofida represiunii autorităţilor.