Cristian Mureșan, economist francez de origine română, a explicat de ce UE nu reușește să mai performeze economic. Potrivit acestuia, greșelile făcute de UE alimentează promisiunile populiștilor.

Majoritatea statelor UE au comis o greșeală majoră

Rezultatele alegerilor din 9 iunie au demonstrat din nou criza politică și economică prin care trece UE.

Inflația a revenit pe creștere în ultimele săptămâni, totul într-un climat al turbulențelor. Economiștii trag semnale de alarmă, iar populația este din ce în ce mai afectată de scăderea nivelului de trai.

Statisticile oficiale ale Eurostat arată că lupta împotriva sărăciei în Uniunea Europeană nu a avut rezultatele așteptate. Astfel, potrivit datelor recente, 94,6 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială.

Cifra a scăzut uşor comparativ cu 2022

În 2022, Eurostat arăta că 95,3 milioane de persoane din UE (21,6% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. Mai exact, unul din cinci oameni se confruntă cu dificultăți financiare în Uniunea Europeană, lucru trecut de regulă cu vederea.

Cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în România (32%), Bulgaria (30%), Spania ( 27%) şi Grecia (26%).

Cristian Mureșan explică unde au greșit statele occidentale suficient cât să apară probleme economice de care să profite partidele populiste și să obțină voturi:

„O pandemie este un eveniment care are loc o singură dată într-o generație, iar felul în care omenirea a răspuns acestui eveniment extraordinar spune extraordinar prin frecvență și, în același timp, prin demografie. Omenirea n-a mai trecut prin așa ceva, iar eu cred că am reacționat exemplar. Mediul privat, iată laboratoarele farmaceutice, dar și mediul public, au reacționat sub presiune în direct, făcând operații fără anestezie asupra corpului economic și asupra corpului social”, a declarat specialistul pentru Adevărul.

„Autoritățile nu au știut când să se retragă și au ajuns să sfideze altfel principiile de bază ale economiei libere”

Economiile statelor UE au ajuns la un pas de recesiune:

„Putem să vorbim și despre faptul că autoritățile au intervenit masiv, dincolo de ceea ce ar avea în «descrierea job-ului». Faptul că au lansat tiparnița de bani, cred că e foarte complicat. Doar că, dacă suntem onești, e greu să să spunem că la cald cineva ar fi putut acționa altfel. Doar cineva cinic, cineva căruia nu i-ar fi păsat nici măcar de numărul morților ar fi putut să reproșeze unele erori și să spună că problema a fost abordată într-un mod greșit.

Sigur că pur teoretic, mulți economiști ar fi preferat poate să se rămână pe coordonate economice stabile, să nu se creeze inflație, să nu destabilizeze mediul privat, să nu fie atât de multe lockdown-uri și așa mai departe”, adaugă el.

Populiștii au reușit să câștige electoratul pe fondul nemulțumirii populației și a măsurile deficitare luate de UE

Specialistul este de părere că autoritățile au depășit unele limite și astfel au fost afectate economiile statelor UE:

„După pandemie, statul nu a știut când să se retragă. În momentul în care autoritățile au acaparat un domeniu, e foarte complicat. Extinderea razei de acțiune și de activitate a autorităților este fără precedent. Deci, autoritățile, guvernele și-au băgat nasul, au intervenit în anumite domenii economice din care ar fi trebuit să se retragă în momentul în care pandemia s-a încheiat.

Și, da, în unele privințe pandemia devine o scuză. Discutăm despre medicamente, discutăm despre tehnologie, despre semiconductorii care sunt în războiul nervilor între marile puteri, discutăm despre tranziția ecologică, unde se închid sau se deschid domenii întregi de business, din pix, din legislație”, mai spune Mureșan.

Cristian Mureșan este stabilit la Paris de 20 de ani. Acolo a absolvit Școala Politehnică, Science Politiques și École des Mines de Paris. Acesta a participat la elaborarea și punerea în practică a strategiilor manageriale pentru numeroase societăți din SUA și Europa Occidentală.