Liderii europeni înăspresc tonul, dar nu sancţionează Rusia pentru intervenţia militară în Georgia.

UE a decis ieri să „revizuiască“ relaţiile cu Rusia, după intervenţia Moscovei în Georgia, şi ar putea pune sub semnul întrebării continuarea anumitor domenii de dialog, potrivit unui proiect de declaraţie a summitului extraordinar al liderilor europeni.

Liderii europeni au condamnat vehement recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud şi a Abhaziei de către Moscova, şi au apreciat că relaţiile UERusia se află „la răscruce“, dar au evitat să aplice sancţiuni celui mai important furnizor de hidrocarburi al blocului comunitar. Declaraţia, aflată în lucru ieri-seară, este practic o formulă de compromis, menită să aducă pe aceeaşi lungime de undă poziţiile divergente ale statelor UE, în ceea ce priveşte atitudinea cea mai potrivită faţă de Moscova. Susţinere pentru Georgia

Liderii europeni au sugerat că o eventuală schimbare de poziţie va fi semnalată după summitul UE-Rusia din luna noiembrie. Până la momentul respectiv, Bruxelles-ul va evalua dacă Rusia îşi respectă angajamentele asumate prin planul de pace, care a pus capăt conflictului armat din Georgia. Şeful diplomaţiei europene, Javier Solana, a anunţat deja ieri după-amiază că liderii prezenţi la summit urmau să aprobe trimiterea unei misiuni de monitorizare a UE pe teritoriul georgian. În lipsa unor sancţiuni aplicate Rusiei, oficialii europeni au ales să se concentreze pe susţinerea Georgiei.

Potrivit proiectului de declaraţie, UE s-a arătat pregătită să ia în considerare consolidarea relaţiilor cu Tbilisi, prin înlesnirea procedurilor de obţinere a vizelor de către georgieni, posibila semnare a unui acord comercial şi furnizarea de ajutor pentru reconstrucţia Georgiei. Discuţiile liderilor europeni s-au desfăşurat sub presiunea asigurată de aproximativ un milion de georgieni strânşi pe străzi la Tbilisi, pentru a denunţ a „agresiunea Moscovei“ şi pentru a cere ajutorul UE.

Demonstraţiile, organizate în toată ţara, dar şi la Bruxelles, au fost susţinute la nivel declarativ de preşedintele Mihail Saakaşvili, care a susţinut că Rusia a planificat în avans invadarea Georgiei şi a criticat Occidentul pentru că nu a reacţionat. La Moscova, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a prefaţat summitul european avertizând UE că sus- ţinerea pentru Saakaşvili ar fi o greşeală istorică. Lavrov a cerut impunerea unui embargo internaţional asupra vânzărilor de arme către Georgia. România, împotriva sancţiunilor

Poziţia României la summitul UE a fost formulată ieri de preşedintele Traian Băsescu, care a declarat că Bucureş tiul nu va cere impunerea de sancţiuni Federaţiei Ruse. „Sancţiunile nu vor face decât să îngheţe situaţia actuală, să creeze premise de tensiune în continuare. UE trebuie să negocieze soluţiile din regiunea Mării Negre cu Federaţia Rusă şi împreună cu aceasta să ajungă la soluţii care respectă dreptul internaţional în Consiliul de Securitate“, a declarat Băsescu, care a precizat că doreşte ca UE să ceară Rusiei respectarea angajamentelor privind retragerea trupelor din Transnistria şi Osetia de Sud.

Preşedintele a mai comentat că, în prezent, are loc o situaţie fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial: atât în Kosovo, cât şi în Osetia de Sud şi în Abhazia se încalcă decizii ale Consiliului de Securitate privind integritatea teritorială. Aceste aprecieri urmau să fie prezentate de România la summit, odată cu o analiză privind situaţia din regiunea Mării Negre.

MEDVEDEV ANUNŢĂ

Cele cinci principii ale politicii externe ruse

Protejarea vieţii şi demnităţii tuturor cetăţenilor ruşi, „indiferent unde trăiesc aceştia“, este o prioritate absolută pentru Federaţia Rusă, a declarat, duminică seara, preşedintele Dmitri Medvedev, citat de agenţia Itar-Tass. Acesta este doar unul dintre cele cinci principii fundamentale ale politicii externe, promovate de autorităţ ile de la Moscova după recunoaş terea independenţei provinciilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia. Celelalte patru principii sunt respectarea prevederilor dreptului internaţional, evitarea confruntării cu oricare alt stat, dezvoltarea relaţiilor cu ţările prietene şi existenţa unei lumi multipolare. O lume unipolară - dominată de Statele Unite ale Americii - este considerată de Rusia „inacceptabilă“ şi „instabilă“.

„Vom apăra, de asemenea, interesele comunităţii noastre de afaceri din străinătate. Toată lumea trebuie să ştie că orice agresiune va fi împiedicată“, a avertizat liderul de la Kremlin. Acesta a ţinut să sublinieze faptul că Federaţia Rusă nu doreşte să se izoleze pe scena politică internaţională. „Vom dezvolta, pe cât posibil, relaţii cu Europa, cu Statele Unite şi cu alte ţări ale lumii“, a promis preşedintele Dmitri Medvedev. (Dan Stancu)

DEPENDENŢĂ ENERGETICĂ Opţiuni limitate pentru liderii europeni

Cele mai multe state europene, în frunte cu Franţa, Italia şi Germania, s-au pronunţat împotriva impunerii de sancţiuni Rusiei, în ciuda unei poziţii radicale susţinute de statele baltice sau de Polonia. Problema a fost tranşată înaintea summitului, de preşedintele UE, Nicolas Sarkozy, care a precizat că blocul comunitar se află încă în faza de dialog, chiar dacă unul „ferm“, cu Rusia. Poziţia a fost susţinută de Germania şi Italia, două dintre statele implicate în parteneriate energetice importante cu Rusia.

Ministrul german de externe Frank Walter Steinmeier, a avertizat că „trebuie, în propriul nostru interes, să revenim la relaţii normale“, iar omologul său italian, Franco Frattini, a subliniat că Rusia este „un partener strategic“ şi nu „o ţară ostilă“. O poziţie diferită a fost adoptată de Londra, care a cerut UE să suspende negocierile pe tema unui acord de parteneriat cu Rusia, în semn de protest faţă de intervenţia militară rusă din Georgia. Metaforă rusească

Dificultatea impunerii de sancţiuni Rusiei a fost explicată plastic de ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, care a apreciat că, pentru UE, măsura ar echivala cu „scoaterea propriului ficat şi aruncarea lui la gunoi“. Concret, Rusia este cel mai important furnizor de hidrocarburi al UE, acoperind peste un sfert din importurile europene de gaze şi de petrol. Rusia este, totodată, o importantă piaţă de desfacere pentru blocul comunitar şi, la nivel politic, un actor diplomatic vital în chestiuni internaţionale spinoase, precum Afganistan, Orientul Mijlociu sau Iran.

„Greutatea“ Rusiei a fost vizibilă în diferite momente, când Moscova a sistat furnizarea de gaze către Ucraina, în 2005, afectând alimentarea mai multor state UE, sau când a blocat recunoaşterea independenţei Kosovo în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.