Într-un articol comun, prim-miniștrii Poloniei, Cehiei și Slovaciei au sprijinit apelul făcut de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ca țării sale să i se acorde garanții de securitate pînă la intrarea oficială în NATO. Ținând cont de cunoscuta resursă de lobby a Kievului, este posibil să admitem că unele cvasi-garanții vor fi prevăzute la summitul NATO din iulie, de la Vilnius, au precizat experții.

Într-un articol comun publicat de revista Foreign Affairs, prim-miniștrii Poloniei, Cehiei și Slovaciei, Mateusz Morawiecki, Piotr Fiala și Eduard Heger, au arătat că la summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, Alianța Nord-Atlantică trebuie să se decidă în ceea ce privește viitorul său, inclusiv formatul relațiilor ulterioare cu Ucraina. "Acum a venit timpul ca Alianța să contureze o cale clară și sigură către aderarea Ucrainei, dacă și când Kievul va dori și când condițiile o vor permite. Iar până atunci noi trebuie să fim gata să acordăm garanții de securitate, în afară de asigurările politice, ceea ce nu va permite va Ucraina să rămână într-o zonă gri", au menționat autorii articolului.

În acest fel ei au dezvoltat o temă abordată de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul vizitei secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Kiev săptămâna trecută. După cum a spus Zelenski la conferința de presă comună după această vizită, Kievul ar dori ca la summitul din luna iulie al șefilor de stat și de guvern al statelor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) să fie aprobate, de asemenea, garanțiile de securitate pentru Ucraina, care ar preceda primirea sa în Alianță. "Subliniez că aceste garanții de securitate în niciun caz nu înlocuiesc și nu amână statutul de membru al Ucrainei în NATO", a declarat Zelenski.

Ucraina vrea să intre în mecanismul de apărare al UE

El a subliniat, de asemenea, că nu există niciun fel de bariere obiective care să împiedice invitația țării sale în Alianță. La rândul său, Jens Stoltenberg a dat asigurări în ceea ce privește disponibilitatea țărilor membre NATO de a primi Ucraina în blocul lor. Dar pentru aceasta mai întâi este necesar să  se încheie conflictul  militar cu Rusia. Că această poziție se menține a confirmat în ajun într-un interviu coordonatorul de comunicare strategică al Consiliului pentru securitate națională al SUA, John Kirby. "Nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește sprijinul nostru pentru politica ușilor deschise pentru NATO", a spus acesta. Deși acum aliații se concentrează pe acordarea de ajutor militar Ucrainei, pentru ca ea să poată riposta  împotriva Rusiei pe câmpul de luptă și apoi să obțină un succes și la masa negocierilor, a spus Kirby. 

Astăzi, NATO nu ar dori să-și asume niciun fel de garanții față de Ucraina, în vreme ce șeful Ministerului ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a precizat zilele acestea că Kievul așteaptă de la participanții la summitul de la Vilnius să hotărască apropierea calității de membru în Alianță și nu repetarea declarațiilor "privind ușile deschise", a reamintit, pentru Nezavisimaia Gazeta, Oleg Barabanov, profesor în cadrul MGIMO ( Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova, director de programe la Clubul Internațional de dezbateri  "Valdai". În acest sens, a continuat Barabanov, Kievul își intensifică presiunea asupra NATO și caută să obțină o mai mare concretețe în ceea ce privește aderarea la bloc și obținerea garanțiilor de pace și securitate, despre care președintele Zelenski vorbește de multă vreme. În aceste aspirații, partea ucraineană este sprijinită și de aliații săi est-europeni.

Aceste țări acționează din ce în ce mai mult ca lobbyiști ai Kievului în interiorul NATO. Deși deocamdată este greu de spus dacă toate acestea vor duce la acordarea garanțiilor căutate. Dar se știe că anterior Kievul a reușit deja să-și promoveze inițiativele. Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu obținerea statutului de candidat la aderarea la UE, pe care la început nu au vrut să-l acorde Ucrainei, dar ulterior, sub influența lobby-ului informațional, au fost totuși de acord. Este clar că nu se pune problema garanțiilor de tipul articolului 5 (care prevede posibilitatea ajutorului reciproc al membrilor NATO în cazul unui atac asupra unuia dintre ei), deoarece pentru aceasta, conform statutului, este necesar să fii membru al alianței. Dar în cursul apropiatului summit probabil că se pot aștepta niște pași de întâmpinare, a admis Barabanov. 

Dar nu va duce o astfel de evoluție a evenimentelor la aprobarea ulterioară și a unei noi realități, când reprezentanții Kievului, după summitul de la Vilnius, vor începe să ceară, de asemenea, ca piloții NATO să apere acum spațiul aerian ucrainean, iar tanchiștii NATO - pământul ucrainean?

Cu siguranță o vor cere, a răspuns, pentru Nezavisimaia Gazeta, șeful Centrului pentru informații politice, Aleksei Muhin. După cum a remarcat el, Kievul inventează astăzi alte și alte formate internaționale și mecanisme de garanție. Și nu este exclus ca unele dintre aceste propuneri să fie aprobate în continuare. Întrucât Ucraina este acum un enfant teribil și i se permite orice. De exemplu, autoritățile ucrainene au cerut organizației internaționale pentru drepturile omului Amnesty International, în luna august anul trecut, să schimbe raportul privind crimele de război și li s-a venit în întâmpinare. Iar în ajun ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrei Melnik, a cerut ca țările occidentale că plătească Kievului 1% din PIB, a declarat Muhin. Mai mult, solicitând partenerilor occidentali să ofere noi garanții, Kievul folosește aceste inițiative ca "paravan de fum", menit să ascundă corupția la scară largă în domeniul asistenței militare și de altă natură. În vreme ce armele trimise Ucrainei sunt, de asemenea, vândute intens pe piața neagră și exportate în străinătate, a rezumat șeful Centrului pentru informații politice.

Cine decide mutarea

Semnificativ este faptul că ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a reiterat ieri, la Consiliul miniștrilor de externe ai UE, că securitatea Europei depinde acum de viteza și volumul livrărilor de arme și muniții pentru Ucraina. În acest sens, el a stabilit un volum fără precedent de nevoi militare pe termen scurt ale părții ucrainene, între altele prevăzând livrări suplimentare de tehnică blindată, de artilerie cu rază lungă de acțiune și muniție, precum și de aviație de luptă de fabricație occidentală. În perspectiva pe termen mediu, Kuleba a făcut apel la colegii europeni să sporească capacitatea centrelor logistice și de reparații de pe teritoriul țărilor lor, precum și să extindă programele de instruire pentru miliarii ucraineni. Iar în perspectiva pe termen lung, în următorii câțiva ani, el le-a propus miniștrilor de externe ai țărilor membre UE să se concentreze pe dezvoltarea unei politici comune de apărare care să includă Ucraina, ca parte integrantă. 

Fiindcă veni vorba, înainte, când au fost acceptați candidații anteriori la aderarea la UE, aceștia au fost conectați treptat la mecanismul politicii comune de apărare, în conformitate cu procedurile birocratice stabilite, a spus Oleg Barabanov. "O asemenea evoluție a evenimentelor pare logică și pentru Ucraina, candidat formal pentru aderarea la Comunitatea Europeană. Cred că și aici reprezentanții ei vor putea insista asupra unor progrese", a explicat profesorul de la MGIMO. 

sursa: RADOR / NEZAVISIMAIA GAZETA