Centura Verde București - Ilfov Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
În regiunile Scoției, Țării Galilor și nordului Angliei, există o tradiție veche conform căreia înfigerea unei monede în scoarța unui copac ar putea alunga boala. Această practică are rădăcini în mitologia celților, care vedeau copacii ca locuințe ale spiritelor sau zeităților protectoare.
Tradiția, răspândită în secolele XVII-XVIII
În tradițiile precreștine, oamenii obișnuiau să lase ofrande în copaci, inițial sub formă de obiecte sau alimente. Aceste ofrande au fost ulterior înlocuite cu monede, simbolizând o legătură cu spiritele pădurii, în special cu entități mitologice precum „Green Man”. Aceste gesturi erau făcute pentru a cere protecție, sănătate, prosperitate și împlinirea dorințelor.
În regiunile Cumbria și Highland-ul scoțian, oamenii considerau că spiritele naturii trăiau în copaci și le vedeau ca pe niște ființe capricioase, dar binevoitoare dacă erau respectate.
Se spunea că o persoană bolnavă putea lăsa o monedă în trunchiul unui copac pentru a se vindeca. Această practică era răspândită în secolele XVII-XVIII, mai ales în zonele rurale, unde accesul la medicină era limitat.
Monede în copac. Sursa foto: Captură video Youtube
De ce au rămas monedele în copaci
Conform tradiției, o persoană bolnavă putea să introducă o monedă în trunchiul unui copac pentru a „lăsa boala acolo”. Această practică era comună, în special în secolele XVII și XVIII, mai ales în zonele rurale.
Se credea că spiritele copacului au capacitatea de a absorbi boala, eliberând astfel persoana de suferință. Totuși, dacă altcineva scoate moneda, riscă să preia boala asupra sa. Din acest motiv, monedele au rămas neatinse timp de secole. Un exemplu cunoscut este copacul de la Isle Maree, un ostrov situat în Loch Maree, Scoția.
Regina Victoria a notat în jurnalul său din 1877 că a observat un copac plin de monede, lăsate de pelerinii în căutare de vindecare. Acest copac, o tisă sacră, era legat de Sfântul Maelrubha, un misionar creștin din secolul al VII-lea.
Tradiția, asociată cu împodobirea bradului
Descoperirea unei monede de argint din secolul al XIV-lea, din timpul domniei lui Edward I, într-un copac din Peak District, sugerează că practica ar putea avea rădăcini medievale timpurii, evoluând din alte ritualuri de ofrande.
Unii cercetători asociază această tradiție cu originile decorării bradului de Crăciun. În regiunile celtice, coniferele erau considerate sacre, deoarece își păstrau verdeața pe timpul iernii, simbolizând viața eternă. Acestea erau împodobite cu panglici, fructe sau obiecte metalice.
