Mezelurile şi pateurile conţin prea multă sare şi "E-uri" cancerigene, margarina îngroaşă vasele de sânge şi prăjiturile cresc pofta de mâncare, ceea ce le transformă în alimente extrem de nocive pentru sănătate. Pe de altă parte, lactatele conţin cele mai bune proteine, fructele şi legumele "mustesc" de vitamine, iar pâinea integrală stimulează digestia.

PERICULOASE

Mezelurile, pateurile, margarina, prăjiturile de cofetărie şi uleiul de floarea-soarelui sunt printre cele mai toxice produse pe care le putem mânca.

E-urile care colorează roz mezelurile, cancerigene

1. Mezelurile conţin puţină carne, dar mulţi aditivi, sare şi grăsimi "rele" care îngroaşă vasele de sânge. De exemplu, parizerul conţine 90% slănină şi şorici, iar crenvurştii-tocături de oase, tendoane şi pieliţe. "Dacă în urmă cu 20 de ani un chirurg opera de cancer colorectal un pacient la câteva luni, acum acelaşi doctor are 2-3 astfel de operaţii pe zi", afirmă specialistului în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi. Mezelurile sunt "doldora" de aditivi care ne îm bolnăvesc inima, ficatul sau rinichii. "Cei mai periculoşi sunt carminul din salam şi nitratul de sodiu din cârnaţi, care dau culoarea roz, dar care sunt cancerigeni", avertizează specialistul.

2. Pateurile "mustesc" de sare şi de "E-uri", ce împiedică absorbţia vitaminelor şi a mineralelor. "Xantanul şi guarul sunt substanţe de gelifiere periculoase, pentru că scad absorbţia în organism a vitaminelor A, D, E, K şi a calciului şi magneziului", adaugă expertul în alimentaţie. Pateurile vegetale conţin la fel de multe grăsimi şi glucide şi în plus, alergeni: gluten, ţelină, muştar, soia. Nu sunt recomandate cardiacilor, supraponderalilor sau diabeticilor.

3. Margarina este grăsime vegetală modificată chimic. Hidrogenarea parţială duce la apariţia acizilor graşi trans, care duc la apariţia cancerelor şi a plăcilor de aterom. "Pentru că margarina nu se solidifică, procesele chimice pe care le presupune tartinarea o fac neasimilabilă pentru organism. Acizii rezultaţi din aceste procese sunt aterogeni (produc plăci de aterom pe artere) şi cancerigeni şi pot trece prin placentă, împiedicând dezvoltarea fătului", detaliază profesorul Mencinicopschi.

Prăjiturile cresc pofta de mâncare

4. Diabet, hipoglicemie, intoleranţă la glucoză, acestea sunt câteva dintre afecţiunile provocate de consumul excesiv de prăjituri, alimente cu un indice glicemic foarte mare. "Cu cât indicele glicemic este mai mare, cu atât acel aliment va forţa pancreasul să producă o cantitate mai mare de insulină. Creşterea şi scăderea bruscă a glicemiei intensifică pofta de mâncare şi acumularea depozitelor de grăsime", precizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

5. Uleiul de floarea-soarelui se impregnează în alimente în timpul prăjirii şi emană substanţe cancerigene. "Dezavantajul acestuia este că se descompune în substanţe cancerigene la temperaturi mult mai mici decât temperatura optimă de prăjire. Alimentele prăjite îngraşă, iar de aici apar boli grave: hipertensiune, accidente vasculare cerebrale, diabet, boli cardiovasculare", arată profesorul Mencinicopschi.

"Prăjiturile au un indice glicemic mare forţează pancreasul să producă o cantitate mai mare de insulină. Creşterea şi scăderea bruscă a glicemiei duce la acumularea depozitelor de grăsime.", PROF. DR. GHEORGHE MENCINICOPSCHI, specialist în alimentaţie

SĂNĂTAOASE Lactatele, legumele şi fructele, pâinea integrală şi uleiul de măsline nu ar trebui să lipsească din alimentaţia de fiecare zi

Există şi o listă cu produse care trebuie consumate dacă se poate în fiecare zi, indiferent de vârstă.

1. Lactatele slabe (lapte, sana, chefir, iaurt, brânzeturi) conţin calciu, vitamine, minerale şi proteine de cea mai bună calitate. "Conţin toţi aminoacizii esenţiali, spre deosebire de legume. Cei care renunţă la carne nu trebuie să renunţe şi la produsele lactate sau la ouă,", este de părere Bogdan Ioachim, specialist în nutriţie la Danone. Laptele nu trebuie însă băut "ca pe apă", pentru că aduce calorii.

Fructe, înainte de masă sau la patru ore după masă

2. Fructele sunt desertul ideal, întrucât zahărul din ele se asimilează mai lent decât cel din prăjituri. În plus, "citricele conţin vitamina C, care creşte imunitatea, merele conţin vitamina A, fiind indicate în astenie, anemie şi probleme digestive, bananele conţin potasiu şi sunt recomandate în caz de suprasolicitare intelectuală, perele conţine vitaminele A, B şi C şi sunt uşor de digerat", adaugă Bogdan Ioachim. Acesta vă recomandă să consumaţi fructe în stare crudă, fie înainte de masă cu o oră, fie la trei-patru ore după masă.

Legumele intensifică arderile

3. Legumele sunt cea mai bună garnitură lângă friptură. Slabe în calorii şi în grăsimi, dar bogate în vitamine şi fibre reglează tranzitul intestinal lent şi intensifică arderile."Ceapa, una dintre cele mai consumate legume la români, este bogată în vitaminele A, B, C şi E, precum şi minerale, ca potasiu, calciu, siliciu, fosfor, magneziu şi zinc.

Se recomandă în tratarea asteniilor, bronşitelor, surmenajului fizic şi intelectual. Alte legume-panaceu sunt usturoiul, ţelina, morcovii şi legumele verzi de sezon: salata verde, ştevia, loboda, spanacul", mai recomandă specialistul în nutriţie.

O linguriţă de ulei de măsline pe zi protejează inima

4. Uleiul de măsline conţine grăsimi "prietenoase" cu inima, de tip Omega 3 şi 6. "Cel mai bun ulei este cel presat la rece, pentru că prin acest proces nu sunt distruse grăsimile bune, care previn ateroscleroza. Totuşi, nu trebuie să facem exces de ulei de măsline, pentru că grăsimile, saturate sau nesaturate, au acelaşi număr ridicat de calorii. O linguriţă pe zi este de ajuns", recomandă specialistul.

5. Pâinea integrală conservă bobul de grâu intact, bogat în vitamine şi fibre. "Amidonul nu se mai absoarbe atât de repede ca cel din pâinea neagră, nu se mai produc fluctuaţii ale glicemiei. Deşi are tot atâtea calorii ca pâinea albă, pâinea integrală este mai săţioasă, iar cantitatea consumată va fi mai mică", mai explică Bogdan Ioachim.