Plecarea lui Cristian Tudor Popescu de la Gândul i-a uimit şi descumpănit puţin pe cititorii şi colegii de breaslă ai reputatului jurnalist. Activitatea şi implicarea lui CTP în presa scrisă este însă percepută în mod diferit de unii dintre cei mai importanţi formatori de opinie.

În vreme ce Cătălin Tolontan evidenţiază modul elegant în care s-a retras Cristian Tudor Popescu, “fără emfaza victimizatoare pe care o cer vremurile”, realizatorul tv Robert Turcescu readuce în discuţie o situaţie controversată în care a fost implicat reputatul editorialist şi care ar fi provocat falimentul a peste 60% din presa scrisă începând cu 2011.

“În decenii de trudă, CTP a fost autorul unor articole și expresii memorabile, din care ne-a rămas un bestiar ce nu se va șterge niciodată din memoria colectivă. Pentru meseria noastră, CTP a fost cel mai talentat și mai ferm. Ierarhiile sunt mereu subiective, de acord. Mulți oameni au har și destui au curaj, dar dacă e să riscăm clasamente istorice, poate că nici unul nu și-a marcat epoca prin tonul său precum Cristian Tudor Popescu. Costi Rogozanu, sper să nu greșesc autorul observației, spunea mai demult ceva esențial despre CTP. În ciuda exceselor sale, el a fost întotdeauna de partea celor fără de putere. De la începuturi și pînă la finalul despre care vom vedea dacă e sau nu aici, așa a sunat definiția presei. E punctul de plecare al unei profesii care s-a nuanțat și deșirat apoi în secole și care a continuat să existe fix din motivul prim – ea încearcă să-i reprezinte pe oamenii obișnuiți, fără putere. Neajutorat în fața autorităților sau a viitorului poate fi și un laureat Nobel”, scrie Cătălin Tolontan pe tolo.ro într-un text intitulat “Cel mai talentat și mai ferm dintre noi. Într-o situație fără ieșire, după un dezacord cu Adrian Sârbu, CTP a decis să plece alegând tăcerea”.

Sub titlul “Semnatura lui Cristian Tudor Popescu pe documentul care a distrus presa scrisa din Romania!”, Robert Turcescu publică pe blogul său un document ce reprezintă o înţelegere între Clubul Român de Presă şi fosta Rodipet, act semnat printre alţii şi de Cristian Tudor Popescu. Potrivit acestuia, CRP se angaja să-l ajute pe Hassan Awdi, groparul Rodipet potrivit lui Robert Turcescu, să ia cât mai multe chioşcuri în concesiune pe 49 de ani.

Mai mult, din document rezultă că RODIPET a primit mână liberă să întocmească un contract cadru care conţinea marjele de comision şi condiţiile de retur.

Reţeaua RODIPET s-a prăbuşit la finalul anilor 2000, acumulând datorii de zeci de milioane de euro neonorându-şi contractele cu casele de editură. Ca efect direct, peste 60 la sută din presa scrisă din România a dat faliment începând cu anul 2011.

“Se vorbeşte intens zilele acestea (din nou) despre un personaj, Hassan Awdi, care a nenorocit presă scrisă după ce a primit aproape moca de la Adrian Năstase fosta reţea de distribuţie a presei, Rodipet. Povestea tristă, dar dubioasă a privatizării Rodipet au scris-o excelent colegii de la Digi 24. N-o reiau. Dar public în premieră un document care a ieşit acum din sertare: e vorba de un „celebru” protocol încheiat între Clubul Român de Presă şi firma lui Hassan Awdi, groparul Rodipet.

Biografie

În urmă cu aproape zece ani, pe 3 mai 2006, de Ziua Mondială a Presei, l-am întrebat pe Cristian Tudor Popescu despre acest document, deşi nu intrasem în posesia lui. La vremea aceea, cu figura-i tristă şi cruntă, CTP, care era încă preşedintele Clubului Român de Presă, mi-a recunoscut în direct în emisiunea „100%” că şi-ar fi dorit că acest document să nu existe. Regretele erau însă tardive. Documentul pe care-l public azi a contribuit decisiv şi în mod nefast la dispariţia presei tipărite din România, aşa cum a fost ea înainte că Rodipet să încapă pe mînă lui Hassan Awdi. Pentru că, aşa cum veţi putea citi şi vedea mai jos, sub semnătură lui Cristian Tudor Popescu şi a colegilor lui din „marele” Consiliu de Onoarea al CRP, s-a ales praful de cea mai mare reţea de distribuţie a presei din România, defunctă Rodipet. CTP şi amicii lui din CRP au dus Rodipet la groapă. De ce au făcut-o?”, scrie Turcescu pe turcescu.ro

Cristian Tudor Popescu s-a născut la data de 1 octombrie 1956 în orașul București. A absolvit în anul 1981 Facultatea de Automatizări și Calculatoare din București, obținând diploma de inginer.

Numele său real este Cristian Popescu, însă și-a adăugat prenumele tatălui, Tudor, datorită unei înțelegeri cu poetul Cristian Popescu care presupunea ca primul dintre cei doi care va publica un text să își păstreze numele, iar celălalt să facă o schimbare care să îi deosebească.

Din anul 1991 este angajat al cotidianului Adevărul, ca redactor șef adjunct (1991-1996) și apoi ca redactor-șef (1996-2005). De asemenea, a fost redactor-șef al săptămânalului Adevărul literar și artistic (1992-2005). În anul 2005, demisionează de la cotidianul Adevărul alături de alți 81 de jurnaliști și, împreună cu Mircea Dinescu, fondează ziarul Gândul.

A avut numeroase apariții în mass-media, îndeosebi în cadrul unor talk-show-uri, fiind invitat permanent la emisiunile televizate Cap și Pajură (social-politic), împreună cu Emil Hurezeanu și CineTePrinde (în calitate de cinefil).

Declarat, pe baza sondajelor de opinie, de patru ori consecutiv ziaristul și analistul politic nr. 1 al României, în anii 2005, 2006, 2007, 2008. Deținător al premiului european pentru jurnalism al Fundației ZEIT-Stiftung, în valoare de 10.000 euro, în anul 2002. Distins cu Ordine dei Giornalisti, înmânat de președintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, în decembrie 2004.

În 2014, Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a hotărât în unanimitate amendarea lui Cristian Tudor Popescu cu 2.000 de lei pentru discriminarea romilor într-un articol din ziarul "Gândul". Fragmentul din ziar suna așa: „Astă toamnă am participat la Paris la o întâlnire internațională. Cea mai neplăcută situație de care m-am lovit a fost confundarea, voită sau nu, a țiganilor autori de infracțiuni pe bandă rulantă în Franța cu români. M-am străduit cât am putut să explic că acești țigani hoți, cerșetori, criminali, nu au legătură cu românii. Că au o cultură internațională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia trebuie să-i facă față întreaga Europă, nu România de una singură.” CNCD a decis că respectivul fragment „reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanei, conform art. 2, alin. (1) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/ 2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare”. Sursa: Wikipedia.org