După ce DIICOT a refuzat testul cu butoiul, experiment judiciar cerut de familia Alexandrei Măceșanu, care ar putea elucida dilema posibilității arderii unui cadavru în condițiile descrise de Gheorghe Dincă, EVZ a solicitat un punct de vedere legat de necesitatea acestuia pentru aflarea adevărului. Dr. Gheorghe Alexandrescu, medic legist cu 44 de ani de experiență în domeniu, susține că experimentul judiciar este reglementat legal şi se impune în funcţie de datele cercetării penale. Apoi, a explicat, pas cu pas, cum poate fi realizat

Procurorii DIICOT au respins toate solicitările familiei Alexandrei Măceșanu, printre care și efectuarea unei expertize științifice, un experiment privind arderea unui cadavru în condițiile descrise de inculpatul Gheorghe Dincă.

Cererea a fost respinsă pe motiv că este contrară legii - profanare de cadavre, așa cum a dezvăluit Răzvan Dumitrescu în cadrul emisiunii „Subiectiv”, de la Antena 3. Este vorba despre ordonanța procurorilor DIICOT, emisă în data de 23 septembrie 2019. Familia Luizei Melencu, prin avocatul Tonel Pop, a înaintat și o solicitare în care a precizat ca în experiment să se folosească un cadavru de animal. Însă, procurorii nu au mai venit cu niciun argument. ,

Un celebru medic legist îi pune la punct pe anchetatori: „Este halucinant!”

Legat de necesitatea unui experiment judiciar în cazul Caracal, dr. Gheorghe Alexandrescu, medic legist cu zeci de ani de experiență, fost șef al Laboratorului de Prosectură al Institutului Național de Medicină Legală (INML) „Mina Minovici”, a declarat, pentru EVZ: „ Este halucinantă înverşunarea cu care este respinsă cercetarea modului de operare!”.

Medicul legist ne-a transmis, revoltat de apariția în spațiul public a fel și fel de teorii: „Comentariile şi interviurile difuzate prin mijloacele media în ultima vreme privind cazul celor două tinere dispărute din Caracal aparţin unor nespecialişti, cu rare excepţii, fiind expresia interesului populaţiei faţă de fenomenele infracţionale privind omorul şi traficul de persoane în diverse scopuri, vizând libertatea, integritatea persoanelor şi chiar fiinţa naţională prin afectarea familiilor şi a natalităţii.

Există chiar comentarii aberante referitoare la eliminarea unui cadavru prin incinerare în condiţii primitive şi cu mijloace artizanale gospodăreşti, făcute de persoane instruite dar care posibil să nu fi aprins vreodată un foc în spaţiu deschis! Există fochişti şi tehnicieni la Crematoriile umane dar şi la cele animale, avem ingineri metalurgişti şi pirotehnişti de mare valoare, experţi legişti şi procurori criminalişti cu expertiză în domeniu precum şi criminalişti şi judiciarişti practicieni în cercetarea la faţa locului precum şi în laboratoare de analiză ,care pot clarifica orice detaliu tehnic, fără a perturba mentalul colectiv cu opiniile unor <<părerologi>>”.

Experimentul judiciar este reglementat legal

Dr Gheorghe Alexandrescu explică că „experimentul judiciar este reglementat legal şi se impune în funcţie de datele cercetării penale, obiectivele şi planul de lucru fiind stabilite prin consultări cu specialişti din domeniile implicate”.

„Cine a spus că se impune incinerarea unui cadavru uman, fie el criminalist, jurist sau legist, s-a exprimat cel puţin neglijent ! Nu este nevoie să reproducem exact macabra incinerare, dacă aceasta chiar a avut loc în conformitate cu declaraţiile inculpatului, ci trebuie ca experimentul judiciar să dovedească <<posibilitatea>> ipotezei incinerării complete până la cenuşă şi oase a unui cadavru şi implicit <<veridicitatea>> celor declarate şi asumate de inculpat”, a adăugat medicul legist.

Specialistul a mai precizat: „Este halucinantă înverşunarea cu care este respinsă cercetarea modului de operare asumat de către inculpat, în condiţiile în care este pusă sub semnul întrebării incinerarea ipoteticului cadavru introdus <<întreg>> într-un butoi metalic, cadavru asociat unui mozaic de resturi arse (incinerate ?) constând în cenuşă, câţiva dinţi dintre care câţiva cu profil ADN precizat, bijuterii nedeteriorate de foc, fragmente osoase- majoritatea pisate, având dimensiuni cât unghia sau ceva mai mari, aflate pe solul de sub fundul eliminat al unui butoi metalic din tablă şi înlocuit cu un grătar şi o sită metalică, aşa cum afirmă unul dintre avocaţii părţilor vătămate şi a imaginilor fotografice distribuite prin mass media, ilustrând activităţi desfăşurate în cursul CFL- cercetarea la faţa locului, din curtea casei locuite de inculpate”.

Teoria lui Dincă nu poate sta în picioare

Medicul legist dr. Gheorghe Alexandrescu a explicat că atât condiţiile artizanale de incinerare cât și resturile presupusei incinerări umane nu pot dovedi ipoteza avansată de Gheorghe Dincă, cel care susține că a ars trupurile Alexandrei Măceșanu și Luizei Melencu, după ce le-a răpit și le-ar fi ucis.

„Cantitatea de fluide dintr-un cadavru neeviscerat, gazele din tubul digestiv și apa din organele interne necesitau temperaturi mari de peste 1000 grade Celsius şi prelungirea timpului de incinerare, faţă de incinerarea unui cadavru depesat şi eventual eviscerat. Mult amintita relaţie matematică invers proporţională dintre temperatura şi timpul (durata) de ardere într-un cuptor/spaţiu închis sau în aer liber/spaţiu deschis, a unui corp/obiect combustibil sau noncombustibil este matematic corectă, dar practic adevărul constă în detaliile cazului, în particularităţile şi implicaţiile biologicului în lumea fizică şi metafizică”, a precizat medicul legist.

Dr. Gheorghe Alexandrescu a făcut referire și la diferența între arderea unui animal și un om: „Experimentele de incinerare a unor carcase de animale nu reproduc decât cu relativitate incinerarea cadavrelor întregi neeviscerate întregi în condiţii experimentale faţă de condiţiile profesionale dintr-un cuptor din crematoriu, deoarece arderea în spațiu închis cu pereți izolați termic, având drept sursă termică arzător cu gaz imens și suflante de aer realizează creșterea temperaturii de ardere până la 1.400 de grade Celsius”.

Cum poate fi probată sau infirmată ipoteza omorului şi incinerării corpului

 

În context, dr. Gheorghe Alexandrescu a explicat că experimentul judiciar privind veridicitatea incinerării unui cadavru uman cu parametrii fizici specificați și în condițiile de lucru precizate în ipoteza dată poate stabili următoarele aspecte:

1) parametri fizici şi măsurători: formă dimensiuni, greutate, volum, rezistenţă mecanică la deformare;

2) parametrii fizico -chimici ai materialului butoiului metalic: compoziţie chimică,procentaj chimic;

3) comportament termic al structurii metalice la diferite paliere de temperatură , pe o plajă de la 2oo la 1400 grade Celsius;

4) verificarea funcţiei de ardere şi tratament termic (cuptor termic şi incinerator) în raport cu temperatura dezvoltată de diferiţi combustibili uzuali şi faţă de amestecuri combustibile specificate în declataţiile inculpatului;

5) durata de timp necesară incinerării unui cadavru corespunzător parametrilor fizici ai fetei dispărute, în condiţiile artizanale folosind butoiul metalic pentru arderi gospodăreşti aflat în curtea casei inculpatului, raportată la randamentul maxim al butoiului metalic- cuptor;

6) dacă ipoteza omorului şi incinerării corpului rămâne veridică după experimentul judiciar şi după epuizarea celorlalte mijloace probatorii.

Medicul legist precizează că, în acest caz, „nu trebuie să neglijăm faptul că sarcina judecătorului este extrem de complexă şi dificilă, iar hotărârea sa, luată pe o profundă şi îndelungată analiză a probelor şi a întregului material avut la dispoziţie, mai are şi o componentă specific umană, şi anume xconvingerea intimă a magistratului judecător”.