Tensiuni între România şi Serbia generate de exploatarea Hidrocentralei de la Porţile de Fier I. Comisia mixtă româno-sârbă are la dispozitie două săptămâni să găsească soluții pentru stingerea conflictului.
Partea sârbă acuză românii că au încălcat un acord încheiat în anul 1963, prin care, România se angaja să plătească Serbiei o compensație de energie, pentru lucrări de întreținere a malurilor. De doi ani, partea română nu a mai plătit cei 138 GKW, anuali, și drept urmare sârbii gestionează apele Dunării, după bunul plac. Acest lucru a dus la golirea bruscă a lacului de acumulare, la creșterea costului de producție a energiei în partea românească, dar și la disfuncționalități ale navigației pe Dunăre.
Partea română nu ar mai fi plătit banii după ce a constatat că sârbii nu au făcut toate lucrările la care s-au angajat. Situaţia a dus la o golirea bruscă a lacului de acumulare, ceea ce a generat creşterea costurilor de producţie a energiei în hidrocentrala românească a afectat grav fauna de pe fluviu, dar şi pensiunile din Clisura Dunării.
Responsabili de la Hidrocentrala Porţile de Fier 1 spun că, de o lună, vecinii sârbi folosesc un debit mai mare decât le-ar da dreptul reglementările internaţionale. Nivelul fluviului a scăzut semnificativ, sunt pierderi pentru hidrocentrală şi turism, dar mai ales este pusă în pericol flora şi fauna din zonă.
Acordul semnat în 1995 prevedea ca România să plătească Serbiei o compensaţie în energie în timp ce ţara vecină se angaja să facă lucrări de întreţinere pe malul drept al Dunării.
”Datorită scăderii cotei Dunării în amonte, randamentul este scăzut cu costuri mai mari pentru producerea megawatt-ului oră şi cu o producţie sigur diminuată”, a declarat pentru romania-actualitati.ro Cristinel Popescu, preşedinte Sindicatul Hidroeletrica Selv.
Golirea lacului de acumulare a avut efecte grave şi pentru fauna zonei, dar şi pentru turismul din Clisura Dunării. ”Dacă perioada asta mai durează, este posibil ca nivelul apelor din bălţile din Ostrovul Moldova Veche să scadă foarte mult şi atunci şi toată acea rezervaţie, care este o rezervaţie faunistică, păsările respective dacă nu mai au peşte cu ce să se hrănească, e posibil să dispară din zonă”, a afirmat pentru romania-actualitati.ro Marian Jiblea, director Parcul Natural Porţile de Fier.
Problema se află acum în atenţia Comisiei mixte de gestionare a hidrocentralei, care s-a reunit la Bucureşti marti, cand au început lucrările comisiei române – sârbe, care discută probleme legate de exploatarea SHENN Porțile de Fier. Comisia mixtă româno-sârbă are la dispozitie două săptămâni să găsească soluții pentru ca situația să intre în normalitate.
Recomandările noastre
