Tehnicile de fraudare a licitațiilor publice, sub lupa societății civile și a instituțiilor de control

Tehnicile de fraudare a licitațiilor publice, sub lupa societății civile și a instituțiilor de control

Ministerul Justiției, Consiliul Concurenței, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, împreună cu Freedom House România, au lansat proiectul „Legislație, economie, Competiție și Administrație - Dezvoltarea unei abordări multidisciplinare în combaterea fraudei în achizițiiel publice”. Proiectul va aborda tema infrastructurii și de ultimeel rapoaret MCV ca fiind un domeniu unde frauda în achiziții publice generează cele mai mari costuri în România și Bulgaria.

La deschiderea proiectului au participat judecători, procurori și polițiști judiciari din Republica Moldova, Bulgaria și România. Secretarul de stat în Ministerul Justiției Simona Maya Teodoroiu a precizat că latura preventivă în procedura licitațiilor publice ar trebui utilizată cu insistență iar „controlul ar trebui eficientizat pentru a ameliora riscurile în achizițiile publice”. Acest lucru este posibil în condițiile în care aplicarea startegiei anticorupție ține de Ministerul Justiției.

Cum crește concurența

Cristina Guseth, din partea Freedom House România a arătat că instituțiile publice trebuie să se reformeze deoarece „dacă crește transparența, crește concurența” și că fraudele de la achizițiiel public enu pot fi combătute doar de procurori.

Ne puteți urmări și pe Google News

Laura Ștefan, expert anticorupție în cadrul Expert Forum a declarat că „în general, contractele publice sunt acordate partidului care deține puterea, iar celelalte companii sunt închise în afara pieței”. Ea a mai remarcat „apetitul” societăților comerciale față de fondurile naționale, de la buget, în condițiiel în care  în ultimul an au fost cheltuite 14 miliarde de euro fonduri naționale și doar 5 miliarde de euro din fonduri europene.

Departament nou

Jozsef Birtalan, președintele Asociației Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) a arătat că problemele din legislație au nevoie de updatare și că Asociația națională are deja experiența unui proiect european care a specializat 4000 de funcționari publici în achiziții publice.

Ministerul Transporturilor a fost reprezentat de Mircea Jorj, secretarul general al instituției. El a declarat că instituția a a creat un compartiment care verifică achizițiiel publice și că încearcă să reducă birocrația.

Colaborare cu Curtea de Conturi

Președinteel Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a suținut că ar trebui recuperate și prejudiciile dispuse de instanțe și n-ar trebui ca „Acarul Păun să intre la închisoare și toată lumea să răsufle ușurată”. Chirițoiu a mai precizat că instituția nu are resurse de a depista licitațiile trucate și că ar trebui, pe viitor, să colaboreze mai mult cu Curtea de Conturi. „Pentru noi este important să descoperim firmele care fac parte din același grup care participă la licitațiii, mimând concurența”. Sorin Fusea, președintele Asociației Naționale a Specialiștilor în Achiziții Publice a declarat că funcționarii publici cu dreăpt de semnătură lucrează cu teamă deoarece nu știu ce se va întâmpla peste 2 sau 3 ani. Fusea a precizat că ar trebui extins termenul de garanție la lucrările complexe, cum ar fi autostrăzile, de la doi la 10 ani, așa cum este în Suedia.

Raluca Filip, din partea Consiliului Concurenței a prezentat formulele de trucare a licitațiilor, respectiv oferta închisă (de curtoazie, simbolică), reținerea de la ofertare, alternarea ofertei și alocarea pe piață.