Din cuprinsul articolului
Capitalismul rămâne, în ciuda criticilor, cel mai eficient sistem de organizare socială și economică dintre cele cunoscută. Această temă centrală a fost analizată la o conferință desfășurată la Mănăstirea Oașa, unde publicistul Sever Voinescu și jurnalistul Dan Andronic au analizat evoluția societății sub motorul economiei de piață. Dialogul, încărcat de semnificații profunde, a fost difuzat pe canalul de YouTube Hai România și pe platforma evz.ro.
Sever Voinescu, despre marele beneficiu pe care l-a adus capitalismul
Sever Voinescu a subliniat că principalul succes al capitalismului rezidă în capacitatea sa unică de a genera bunăstare pentru mase, nu doar pentru elite. Deși inegalitățile persistă, dinamica acestui sistem a transformat radical nivelul de trai global, făcând produsele și serviciile accesibile unui număr record de oameni.
„Societatea a avansat, capitalismul a avansat. Pentru că una din direcțiile și una din consecințele fericite ale capitalismului este că a devenit sistemul de aranjament economic. Care a reușit să aducă din ce în ce mai multă prosperitate către din ce în ce mai mulți oameni. Nu există un alt sistem de organizare a economiei și a societății care să ajungă la acest nivel.
Sigur că încă nu e multă prosperitate, pentru foarte mulți o să spun, nu înflorește că mai există săraci. Există. Dar în general, asta a reușit capitalismul. Ori, fiind în continuare mânate acest motor în această logică, în această dinamică, evident că lucrurile au început să fie din ce în ce mai multe și din ce în ce mai ieftine”, a explicat Sever Voinescu.
Cultura consumului și produsele de unică folosință
Evoluția către producția de masă a adus însă cu sine o schimbare în modul în care ne raportăm la obiectele din jurul nostru. De la divertismentul digital la bunurile cotidiene, totul a devenit rapid consumabil și ușor de înlocuit. Această abundență a dus la o devalorizare a experienței individuale în favoarea volumului de consum.
„Asta a dus la această producție de masă. Și asta a dus la această situație în care avem grupuri de unică folosință. Sesizați că până și filmele, de când avem Netflix și toate aceste platforme de streaming, sunt atât de multe că le consumăm ca pe semințe. Acum 30 de ani, trebuia să mergem la cinematograf. Era un eveniment să te duci la cinematograf. Acum, vezi un fil o dată și-l arunci. Sigur, asta îți arată că e ridicol să te atașezi de un lucru de unică folosință. E ridicol să te simți atașat de o scobitoare pe care ai folosit-o o dată”, a punctat publicistul în cadrul evenimentului de la Oașa.
Deumanizarea în era eficienței economice
Cel mai mare risc identificat în cadrul dialogului nu este însă pierderea valorii obiectelor, ci transferul acestei mentalități de „unică folosință” asupra relațiilor interumane. Într-o lume dominată de funcții și tranzacții, există pericolul real de a ignora profunzimea celui de lângă noi, transformând interacțiunea socială într-un simplu schimb utilitar.
„Însă știți care e marele pericol? Marele pericol este că începi să consideri oamenii din jurul tău ca fiind bunuri de unică folosință. Și știți în ce sens asta? Pentru că relațiile noastre sociale sunt din ce în ce mai complexe. Și ajungi să dezvolți relații sociale cu un om care îți folosește la o singură chestie. De exemplu, te duci la ghișeu și cumperi ceva. Acolo e o vânzătoare. Tu nu vezi în ea un om, tu vezi în ea o vânzătoare. Uiți că în fața ta ai un om. Un om care are o complexitate ca a ta, probleme ca ale tale, gânduri ca ale tale”, a conchis Sever Voinescu.
Dacă ai date sau
informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
