Exclusiv EvZ. Primarii, revoltați de impozitele și taxele locale majorate. Elena Lasconi: „O mare mizerie”

Taxe și impozite. Sursa foto: Arhiva EVZ

Începutul lui 2026 a adus una dintre cele mai vizibile și mai sensibile schimbări fiscale pentru cetățeni: impozite și taxe locale mai mari pe proprietate – de la locuințe și terenuri până la autovehicule. Pentru mulți contribuabili, diferența față de 2025 a venit ca un șoc. În primele zile din ianuarie, oamenii s-au trezit cu sume aproape duble față de anul trecut, afișate brusc, într-un context marcat de reguli noi, recalculări succesive, erori tehnice și o comunicare publică deficitară.

Trei primari: din Bacău, Câmpulung și Buzău au declarat exclusiv pentru EVZ că noile taxe impuse de Guvern pun o presiune uriașă pe administrațiile locale și riscă să ducă la neplată, confuzie și pierderea încrederii cetățenilor.

Reforma explicată de Guvern: cifre, justificări și miza bugetelor locale

După valul de reacții negative, Guvernul a venit, duminică, 11 ianuarie, cu o serie de precizări. Mesajul central a fost că reforma „se impunea” și că a fost amânată de mai multe guvernări succesive. Potrivit Executivului, menținerea vechilor niveluri de impozitare ar fi continuat să genereze „pierderi importante” pentru bugetele autorităților locale.

Argumentația Guvernului se sprijină pe câteva elemente recurente: un grad de colectare redus, cu peste o treime din impozite neîncasate; impozite neactualizate cu rata inflației, care au erodat veniturile locale; și o pondere foarte mică a impozitării proprietății în PIB(aproximativ 0,55%, față de 1,85% media Uniunii Europene). Impactul bugetar estimat pentru 2026 este de circa 3,7 miliarde de lei, bani care, potrivit Guvernului, ar urma să rămână la dispoziția administrațiilor locale.

Ce spun primarii: presiune, incertitudine și tensiune socială

La Bacău, primarul Lucian Viziteu avertizează că administrațiile locale au fost puse în fața faptului împlinit, fără instrumente clare de aplicare a noilor reguli fiscale. „Aplicarea acestor modificări a fost extrem de dificilă din punct de vedere administrativ. Fără date clare și fără mecanisme funcționale, totul se traduce în confuzie, nervi la ghișee și nemulțumire legitimă din partea oamenilor”, a declarat Viziteu pentru EVZ.

În ceea ce privește comportamentul contribuabililor, primarul admite că pot apărea schimbări. „Nu mă aștept ca oamenii să nu mai plătească deloc, dar este foarte posibil să plătească în două tranșe, nu integral până la 31 martie, cum se întâmpla în alți ani. Vor exista și cazuri de neplată, ca formă de opoziție”, spune Viziteu, avertizând totodată că eliminarea unor scutiri poate genera o problemă socială într-un an deja dificil.

O poziție și mai dură vine din Câmpulung. Primărița Elena Lasconi critică frontal modul în care Guvernul a gestionat situația. „Este o mare mizerie. Oamenii se trezesc cu creșteri uriașe, în unele cazuri de ordinul sutelor de procente, iar noi, primăriile, nici măcar nu știm cât din banii aceștia vor rămâne efectiv la nivel local”, a declarat Lasconi în exclusivitate pentru EVZ. Ea atrage atenția asupra lipsei de predictibilitate și asupra faptului că administrațiile locale sunt nevoite să gestioneze furia cetățenilor fără a avea toate datele și pârghiile necesare.

La Buzău, primarul Constantin Toma pune accentul pe incertitudinea bugetară și pe riscul ca veniturile suplimentare să fie doar aparent mai mari. „Noi nu știm încă pe ce sume vom putea conta. Totul se va clarifica abia prin legea bugetului de stat. Guvernul spune că banii rămân la primării, dar există și varianta reducerii cotelor din impozitul pe venit și din TVA”, avertizează edilul.

În plus, Toma subliniază că presiunea politică și socială cade în principal pe administrațiile locale. „Primăriile nu tipăresc bani. Noi trebuie să funcționăm, să cofinanțăm proiecte europene și să facem investiții din banii cetățenilor. De aceea, miza nu este doar cât colectăm, ci dacă vom putea demonstra că acești bani sunt cheltuiți chibzuit și se întorc în comunitate”, spune primarul Buzăului.

El recunoaște nemulțumirea generalizată a cetățenilor și avertizează că majorările riscă să afecteze cel mai dur pensionarii și familiile cu venituri mici, mai ales în contextul eliminării multor scutiri prevăzute anterior de lege.

Cine va deconta costul real al reformei fiscale

În final, rămâne întrebarea cine va plăti costul politic al acestei reforme. Răspunsul este simplu: toată lumea. Guvernul, la centru, și primarii, în teritoriu. „Trebuie să existe un vinovat”, spune Constantin Toma. Singura apărare a administrațiilor locale va fi capacitatea de a demonstra că banii colectați se întorc, concret și vizibil, în comunități.

Pentru autoritățile locale, anul 2026 vine cu trei teste decisive: claritatea comunicării, capacitatea reală de colectare și vizibilitatea investițiilor. Dacă acestea eșuează, taxele mai mari nu vor fi percepute ca o reformă necesară, ci ca o sancțiune suplimentară într-un climat economic deja tensionat.