Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, afirmă că Senatul se va conforma deciziei Curţii Constituţionale privind redactarea hotărârii referitoare la cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova, chiar dacă astfel este schimbată "complet" cutuma parlamentară privind hotărârile negative, scrie Agerpres.

"Legat de decizia CCR privind obligarea Senatului de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2014, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României, nu încape nicio îndoială că Senatul se va conforma deciziei Curţii Constituţionale. Trebuie totuşi menţionat faptul că în cei 25 de ani scurşi de la Revoluţia din 1989, Parlamentul nu a publicat vreodată în Monitorul Oficial hotărârile negative. Ele nu se redactau. Decizia de azi a Curţii Constituţionale schimbă complet cutuma parlamentară", susţine acesta, miercuri, potrivit unui comunicat de presă.

În acest context, Tăriceanu a reiterat faptul că Parlamentul are un drept constituţional şi suveran legat de încuviinţarea fie a urmăririlor penale, fie a arestărilor şi că atunci când este solicitat, "el nu trebuie să răspundă automat printr-un aviz favorabil".

"Poate să dea aviz favorabil sau nefavorabil, după ce analizează fiecare caz în parte. Mai mult decât atât, atunci când vorbim despre libertatea individului, într-o ţară democratică, cred că aceasta este cel mai preţios bun pe care-l avem şi trebuie să tratăm acest lucru cu cea mai mare responsabilitate", adaugă preşedintele Senatului.

Totodată, Tăriceanu subliniază faptul că, în opinia sa, ar fi de bun augur ca CCR să nu mai fie sesizată în viitor cu vreo cerere de soluţionare a unor presupuse conflicte juridice de natură constituţională între autorităţi sau instituţii ale statului.

"Activitatea deosebit de intensă a DNA din ultima vreme, care cuprinde anchetarea unui număr relativ important de politicieni şi înalţi demnitari, are ecouri şi consecinţe profunde nu doar în rândul opiniei publice, ci şi în interiorul unor autorităţi ale statului şi în relaţiile interinstituţionale. De aceea, semnificaţia, profunzimea şi impactul deciziilor luate azi de CCR depăşesc cu mult speţele care au inspirat sesizările înaintate Curţii de către Preşedinţie şi CSM. (...) Ar fi de bun augur şi un semn al revenirii la normalitate pentru societatea românească, atât de bruscată de regimul Băsescu, ca CCR să nu mai fie sesizată în viitor cu vreo cerere de soluţionare a unor presupuse conflicte juridice de natură constituţională între autorităţi sau instituţii ale statului", mai spune preşedintele Senatului

Tăriceanu adaugă că instituţia Curţii Constituţionale a fost transformată premeditat într-un "arbitru central al deciziei politice şi al vieţii politice, în general".

"Ar fi binevenit ca CCR să revină la rolul său de bază, acela de a se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor adoptate de Parlament. Consider că puterile statului îşi pot rezolva diferenţele de opinii prin dialog direct, fără intervenţia CCR. În acest sens, este extrem de relevant faptul că la Senat, dar şi în Camerele reunite, ca urmare a consultărilor, grupurile parlamentare s-au manifestat consensual în a pune de acord dispoziţiile legale cu Constituţia, în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere sau arestare a unui parlamentar. Nu a fost necesar nici măcar un dialog între instituţii. Au fost suficiente consultări în interiorul Legislativului", explică preşedintele Senatului.

De asemenea, Tăriceanu îşi exprimă speranţa că "vremea conflictelor a trecut" odată cu încheierea regimului Băsescu.

"Conflictele au fost un 'modus vivendi' sau un 'modus operandi', absolut contraproductive, impuse de regimul Băsescu. Am sesizat în discursul preşedintelui Iohannis o distanţare din ce în ce mai concretă de filosofia de conducere a fostului preşedinte, ceea ce mă încurajează să sper că vremea conflictelor a trecut, făcând loc dialogului purtat între instituţii pentru o reală soluţionare a problemelor şi nu doar de dragul imaginii şi al propagandei ieftine", susţine acesta.

Călin Popescu-Tăriceanu face referire şi la intenţia preşedintelui Klaus Iohannis de a invita, după sărbătorile pascale, partidele politice la consultări, precizând că una dintre posibilele teme de discuţie ar putea să fie revizuirea Constituţiei.

"Mergând pe aceeaşi idee de promovare a dialogului, cu ocazia conferinţei de presă susţinute pe 31 martie, preşedintele României a dat de înţeles că va invita la consultări partidele politice după sărbătorile pascale. Este o direcţie de acţiune demnă de a fi salutată şi continuată. Sunt sigur că toate partidele politice cu reprezentare parlamentară vor da curs acestei solicitări. Domnul preşedinte nu a făcut cunoscute propunerile sale pentru agenda discuţiilor, dar îmi permit să afirm că includerea temei revizuirii Constituţiei este absolut necesară, nu doar pentru accelerarea dezbaterilor. Adoptarea legii de modificare a Constituţiei necesită o majoritate de două treimi din numărul parlamentarilor şi, în acest context, preşedintele României poate influenţa lucrurile de o manieră constructivă", mai afirmă Tăriceanu, potrivit comunicatului de presă.

Curtea Constituţională a României a admis miercuri sesizarea şefului CSM şi a constatat că există conflict de natură constituţională între autorităţi, urmând ca Senatul să redacteze hotărârea referitoare la cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova.

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului. Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Senatului României", se arată în comunicatul CCR.