Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că „proiectul suveranităţii statului-naţiune al românilor ar putea avea darul de a scoate din anonimat şi invizibilitate politică externă românească”. De asemenea, el a susținut că România ar trebui să aibă consultări politice cu Grupul de la Visegrád.
Şeful Senatului a mai spus că „ţara noastră nu va fi niciodată în situaţia de a proiecta în politica internaţională o putere economică şi militară masivă. Ceea ce nu înseamnă că România trebuie să se resemneze cu o condiţie de actor secundar, al cărui profil internaţional să fie definit exclusiv de statutul de membru al Uniunii Europene şi al NATO”.
„Puterea pe care ar trebui să o proiectăm în politica noastră externă, cum nu poate fi doar una a armelor şi a fidelităţii faţă de alianţe şi parteneriate strategice, ar trebui să fie, în egală măsură, şi una a convingerilor, a proiectului şi principiilor după care ne conducem viaţa noastră naţională. Ca şi acum o sută de ani, numitorul comun al convingerilor, proiectului şi principiilor noastre s-ar cuveni să fie tot democraţia. Naţiunea noastră este, până acum, singurul trup cunoscut al democraţiei. De aceea cred că în politica noastră externă ar trebui să primeze principiul suveranităţii naţionale”, a adăugat Tăriceanu în discursul susţinut marţi la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, potrivit unui comunicat de presă al Senatului.
Tăriceanu le-a mai transmis diplomaţilor faptul că România ar trebui să aibă „consultări la nivel politic cu Grupul de la Visegrád, prin participarea în formatul V4+”.
Grupul de la Vişegrad e format din Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, dar se confruntă cu tot mai dese divergente pe teme europene între poziţiile dure ale Ungariei şi Poloniei şi poziţiile mai moderate ale Slovaciei şi Cehiei. Grupul de la Vişegrad a ajuns sinonim în Europa cu poziţia potrivnică faţă de o integrare mai adâncă a proiectului european.
Recomandările noastre
