În scrisoare, el a condamnat excesele epurărilor lui Stalin și acțiunile serviciilor de securitate ale statului sovietic, precizând:

„Mă alătur lui Troțki și Internaționalei a patra”.

Totodată, Reiss a returnat, de la Paris, Comitetului Central al PCUS medalia Ordinului Steagul Roșu, precizând că să poarte medalia simultan cu spânzurarea celor mai buni reprezentanți ai muncitorilor ruși era sub demnitatea sa.

Deși promitea că nu va divulga niciun secret, Stalin nu l-a iertat.

Trupul lui Reiss a fost găsit ciuruit de gloanțe într-o pădure.

Două femei l-au atras în cursă: Renate Steiner (foto) și Gertrude Schildbach.

Luni de zile, Renate a lucrat ca să-i câștige prietenia, apoi dragostea.

„Iubită ca o femeie și tandră ca un copil”, îi scria nefericitul spion, care nu bănuia că destinara era unealta călăului său.

Tot în acea perioadă, în cele mai abjecte cârciumi din Londra se îmbăta în fiecare noapte blonda Suzy, celebra femeie-călău din Odessa.

În închisorile bolșevice, Suzy a ucis cu mâna ei peste 2000 de „contrarevoluționari”.

Izgonită de bolșevici, alcoolică și hărțuită de creditori, Suzy a colindat toate capitalele europene, stabilindu-se în cele din urmă în Londra, unde aștepta ca, de la o zi la alta, un rus, care o va recunoaște, să o ucidă.

În cruzimea lor slavă, aceștia au înțeles însă că cea mai mare pedeapsă pentru Suzy era să rămână în viață.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric