Summitul G7, al celor mai industrializate state din lume, a început duminică, 26 iunie, la Schloss Elmau, în apropiere de Munchen. Liderii din Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Italia, Canada şi Japonia se întâlnesc, pentru trei zile ca să propună soluții la crizele cu care se confruntă lumea în această perioadă. În acest context, premierul britanic, Boris Johnson l-a avertizat pe Emmanuel Macron, președintele Franței, să nu încerce o soluție negociată pentru războiul din Ucraina, în acest moment, cu Vladimir Putin.

UPDATE 2: Grupul G7 a urmează să lanseze, la iniţiativa SUA, un vast program de investiţii destinat ţărilor emergente. Scopul este de a răspunde imenselor şantiere finanţate de China. programul va avea un buget de 600 de miliarde de dolari până în 2027.

„Împreună cu partenerii din G7, avem în vedere să mobilizăm 600 miliarde de dolari până în 2027 pentru investiţii în infrastructuri pe plan mondial”, a anunțat Casa Albă cu puțin înainte de un discurs al lui Joe Biden.

„Parteneriatul mondial pentru infrastructure” (Partnership for Global Infrastructure) urmează, potrivit aceleiaşi surse, să furnizeze infrastructuri de calitate şi sustenabile. SUA promite să „mobilizeze circa „200 miliarde de dolari” în cinci ani pentru acest program.

Ţările occidentale doresc să se demarce de China, care a investit masiv în numeroase ţări emergente pentru a construi infrastructuri în cadrul programului denumit „Noile drumuri ale mătăsii”. Obiectivul acestor investiții a fost de a-și asigura un acces la anumite materii prime. Beijingul este acuzat că-și realizează proiectele prin împrumuturi puţin avantajoase, chiar periculoase, care agravează problemele de îndatorare a unor ţări deja vulnerabile.

„Multe ţări care au primit fonduri sau investiţii în cadrul programului BRI (acronim de la denumirea în engleză a Belt and Road Initiative) realizează acum, cu ani mai târziu, că sunt mai îndatorate, că PIB-ul lor nu a progresat în mod semnificativ, că aşa-zisele investiţii nu au ajuns la populaţiile lor”, a afirmat o sursă de la Casa Albă, sub rezerva anonimatului.

UPDATE1: Liderii ţărilor G7 (Grupul celor şapte cele mai industrializate ţări din lume) au anunțat duminică, în prima zi a summitului, extinderea sancţiunilor împotriva Moscovei. Acesta este primul semnal de susţinere pentru Ucraina al reuniunii G7.

„Împreună, G7 va anunţa că vom interzice importurile de aur rusesc, o sursă de export majoră pentru Rusia, ceea ce o va priva de miliarde de dolari”, a indicat pe Twitter preşedintele american Joe Biden.

Până la finalul reuniunii, când se va face un anunț colectiv, Washingtonul, Londra, Ottawa şi Tokyo au şi anunţat deja un embargo asupra aurului nou extras în Rusia. Sancțiunea nu vizează aurul care a fost deja vândut.

„Aceste măsuri îi vor lovi direct pe oligarhii ruşi şi vor ataca mersul maşinii de război a lui Putin", a asigurat premierul britanic Boris Johnson.

Rusia a exportat aur în valoare de aproape 15 miliarde de euro în 2021, a anunțat Guvernul Marii Britanii.

Știrea inițială: 

Premierul britanic Boris Johnson i-a atras atenția, duminică, președintelui Franței, Emmanuel Macron să nu încerce „acum” să negocieze o soluție pentru încetarea războiului din Ucraina, cu Vladimir Putin. Aceasta deoarece există riscul de a prelungi „instabilitatea mondială”. Boris Johnson l-a catalogat pe Putin drept un dictator, după cum a anunțat Guvernul britanic, citat de AFP.

Cei doi lideri „au convenit”, într-o reuniune în marja summitului G7 din Bavaria, că „este vorba despre un moment critic al evoluţiei conflictului şi că este posibil să fie răsturnat cursul războiului”, a precizat un purtător de cuvânt al Guvernului britanic. Boris Johnson și Emmanuel Macron s-au pus de acord să consolideze susţinerea militară a Ucrainei.

„Premierul a subliniat că orice tentatvă de a soluţiona conflitul acum nu va face decât să cauzeze o instabilitate de durată şi să-i dea lui Putin dreptul de a manipula ţările suverane şi pieţele internaţionale veşnic”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Spre deosebire de Emmanuel Macron, Boris Johnson a refuzat orice dialog cu Vladimir Putin pe care l-a catalogat drept „dictator” după invazia Ucrainei.

Joe Biden face apel la unitatea G7 și NATO

Grupul G7 şi NATO trebuie să rămână împreună împotriva agresiunii ruse în Ucraina, a subliniat președintele american Joe Biden, la Munchen, într-o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz.

„Trebuie să rămânem împreună”, i-a spus şeful statului american lui Olaf Scholz.

El a precizat că Vladimir Putin „spera că, într-un fel sau altul, NATO şi G7 nu se vor înţelege”.

„Însă nu am făcut-o şi nu o vom face”, sa subliniat el.

Ucraina cere mai mult armament și sancțiuni mai dure contra Moscovei

Pe de altă parte, Ucraina le-a cerut duminică statelor membre G7 armament suplimentar şi sancţionarea Moscovei, în urma unui atac rus, duminică dimineaţa, care a vizat un complex rezidenţial situat în apropiere de centrul Kievului.

„Summitul G7 trebuie să răspundă prin şi mai multe sancţiuni Rusiei şi prin şi mai mult armament greu Ucrainei”, a îndemnat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul ucrainean e Externe Dmitro Kuleba.

Franța dorește a plafonare a prețului petrolului

În același context, al Summitului G7, Franţa s-a pronunțat în favoarea stabilirii unui „preţ maxim al petrolului la nivelul ţărilor producătoare. Scopul este de a contracara scumpirile provocate de războiul din Ucraina, după cum a anunțat  preşedinţia franceză. Anunțul a fost făcut tot în marja summitului G7 din Bavaria, relatează AFP.

Parisul „nu se opune în principiu” propunerii americane de plafonare a preţurilor. Însă „pentru noi ar fi şi mai puternic să stabilim un preţ maxim al petrolului care provine de la toate ţările producătoare”, a subliniat Palatul Élysée.

„Este lucrul pe care trebuie să-l reangajăm în negocieri cu OPEP şi cu toţi producătorii de petrol din lume”, a subliniat preşedinţia franceză.

Această propunere este distinctă de o altă măsură sugerată de către Statele Unite, respectiv o plafonare a preţurilor petrolului decisă de ţările consumatoare. Această a doua idee urmează să fie discutată de către Cei Şapte, reuniţi până marţi la Munchen.

„Ceea ce trebuie să facem la G7 este mai degarbă să încercăm să avem un «plafon de preţ» al petrolului, iar în opinia mea şi a gazelor naturale, pentru a avea consecinţe mai importante ale sancţiunilor şi situţiei” economiei mondiale, a afirmat o sursă de la preşedinţia franceză.