"Şi astăzi eu sunt convinsă că alegeri comasate ar duce la o mai mare stabilitate, pentru că orice soluţii politice gândim noi politicienii din România indiferent că suntem la putere sau în opoziţie trebuie să ne gândim ce este mai bine pentru România într-o furtună economică la nivel european de neimaginat pentru nimeni acum şase luni sau opt luni", a declarat Barbu, la postul public de televiziune.
Şefa femeilor a reluat argumentele colegilor săi privitoare la avantajele comasării alegerilor: ar aduce economii la buget şi ar determina ca autorităţile locale şi funcţionarii să-şi facă treaba fără a se gândi la cine va câştiga parlamentarele.
"Principala raţiune pe care am avut-o atunci, când întreaga coaliţie a mers pe această idee de a comasa alegerile, a fost pur economică. Pentru că într-un an electoral în care ai alegerile locale, intri în campanie, faci campanie pentru alegeri locale, după ce se constituie autorităţile locale şi apoi intri în pre-campanie şi campanie pentru alegerile generale, ştim că instituţiile sunt aproape paralizate, inclusiv funcţionarii vor să vadă cine vor fi noii şefi care vor câştiga alegerile. Este o realitate a noastră, din păcate este o realitate din teren, este a României, lucrurile aşa se întâmplă şi date fiind temele economice pe care le avem, situaţia din Europa, necesitatea fondurilor europene să fie atrase în proporţie cât mai mare, deci toate aceste lucruri, noi am gândit că comasarea alegerilor ar lăsa autorităţile locale şi centrale să lucreze pe o perioadă mai lungă de timp", a explicat Sulfina Barbu.
Cât priveşte scenariul organizării mai devreme a unor alegeri parlamentare, ministrul Muncii a invocat textul constituţional, arătând că, potrivit acestuia, un astfel de scrutin nu se poate organiza mai devreme de septembrie.
"Curtea Constituţională a spus că este neconstituţională legea, este un lucru cert, nu ştim încă motivaţia Curţii, dar din moment ce această lege a fost declarată neconstituţională suntem în premisa unui an electoral obişnuit: alegerile locale în iunie, alegerile parlamentare în noiembrie. Dacă discutăm de alegeri anticipate, demisiile unui număr de parlamentari nu duc la anticipate, ci doar la alegeri parţiale, iar anticipatele au o procedură foarte clară: demiterea sau demisia actualului Guvern, respingerea a încă două propuneri de Guvern, constatarea în maxim 60 de zile de către preşedintele României a acestui fapt prin dizolvarea Parlamentului şi apoi în Constituţie este termen constituţional strict 90 de zile se organizează alegerile anticipate. Dacă ne uităm tehnic, lucrurile acestea ne duc în luna septembrie. E de analizat să vedem dacă trebuie să trecem prin toate etapele acestea ca să mergem cu alegerile în luna septembrie decât în luna noiembrie, dar constituţional şi pe lege, acestea sunt datele", a conchis Sulfina Barbu.
Citiți și:
UDMR cochetează cu alegerile anticipate
Sorin Frunzăverde: Anticipatele ar trebui să se discute mai întâi în coaliţie