Studiu. Aspirina Cardio nu trebuie luată de adulții care nu au antecedente cardiace

aspirina cardio sursa foto: Sherry Young | Dreamstime.com

Cercetătorii au descoperit că riscul de atac cerebral în timpul utilizării aspirinei în doză mică depășește orice beneficiu potențial. Comparația s-a făcut cu adulții în vârstă, relativ sănătoși, adică cei fără antecedente de boli de inimă sau accident vascular cerebral. 

Geoffrey Cloud, profesor de neuroștiințe la Universitatea Monash din Melbourne, Australia, și Dr. Jeff Williamson, de la Școala de Medicină Wake Forest din Winston-Salem, N.C., au condus studiul.

Ani de zile, milioane de adulții în vârstă au luat o aspirină cardio pe zi pentru a ajuta la prevenirea unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral. Acum încă un alt studiu arată că riscurile nu merită efortul. Mai exact, cercetătorii au descoperit că riscul de atac cerebral în timpul utilizării aspirinei în doză mică depășește orice beneficiu potențial împotriva accidentului vascular cerebral pentru adulții în vârstă relativ sănătoși - adică, cei fără antecedente de boli de inimă sau accident vascular cerebral.

De fapt, printre cei peste 19.000 de adulți în vârstă luați din studiu, cei care au luat zilnic o doză mică de aspirină timp de câțiva ani nu au arătat nicio reducere a riscului de accident vascular cerebral ischemic (de tipul cauzat de un cheag de sânge). Totuși, aceștia au avut un risc cu 38% mai mare de atac cerebral, în comparație cu pacienții din studiu cărora li s-au administrat pastile placebo pentru comparație.

1 Mai Muncitoresc! Sărbătoarea, confiscată de Lenin și Stalin

Companiile aeriene, noi reguli pentru pasageri. E vorba de îmbrăcăminte

Experții au spus că descoperirile se aliniază cu cele mai recente recomandări privind dozele mici de aspirină: majoritatea persoanelor fără antecedente de boli cardiovasculare, inclusiv atac de cord sau accident vascular cerebral, ar trebui să o ignore. „Ceea ce devine din ce în ce mai clar este că aspirina, pentru prevenirea primară, nu este indicată pentru majoritatea oamenilor”, a spus dr. Anum Saeed, un cardiolog care nu a fost implicat în studiu.

Aspirina poate fi un risc de atac cerebral

Prevenirea „primară” se referă la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale sau a infarctului pentru prima dată. Noile descoperiri nu se aplică persoanelor cărora li s-a prescris aspirină, deoarece au deja un istoric al acestor afecțiuni, a spus dr. Anum Saeed, profesor asistent la Centrul Medical al Universității din Pittsburgh și membru al Consiliului de Prevenire al Colegiului American de Cardiologie (ACC).

Dr. Mitchell Elkind, șef de științe clinice pentru Asociația Americană a Inimii (AHA), a spus că, deși studiul s-a concentrat pe adulții în vârstă, descoperirile susțin ceea ce este recomandat și pentru tinerii. „Sunt în concordanță cu recomandările actuale ale societăților profesionale, inclusiv AHA, că majoritatea persoanelor de orice vârstă nu ar trebui să ia aspirină pentru prevenirea primară”, a spus Elkind.

Timp de ani de zile, adulții de vârstă mijlocie și adulții mai în vârstă au fost sfătuiți în mod obișnuit să ia o aspirină cardio, pentru a reduce riscul formării unui cheag de sânge și potențial declanșarea unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral. S-a știut întotdeauna că aspirina prezintă un risc de sângerare internă -- în stomac sau, cel mai tulburător, creier. Dar se credea că beneficiile depășesc acest risc pentru majoritatea oamenilor.

Recomandările privind tratamentul cu aspirina s-au schimbat

Cu toate acestea, în ultimii câțiva ani, grupuri medicale precum ACC și AHA și-au schimbat recomandările. Mișcările s-au bazat pe noi dovezi care arată că, pentru persoanele fără boli de inimă preexistente, echilibrul dintre riscuri și beneficii s-a schimbat. În zilele noastre, oamenii fumează mai puțin și au tensiunea arterială și diabetul sub control mai bine, față de acum câteva decenii. Mulți iau și statine, care reduc riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Deci nevoia de aspirină a scăzut.

Noile descoperiri - publicate miercuri în JAMA Network Open - provin dintr-o analiză a unui studiu clinic. Acesta a inclus peste 19.000 de adulți de 65 de ani și peste; aproximativ jumătate au fost desemnați aleatoriu să ia aspirină în doză mică (100 miligrame pe zi), în timp ce restul a primit un placebo.

În următorii patru până la cinci ani, utilizatorii de aspirină au avut mai multe șanse să sufere de sângerare cerebrală: puțin peste 1% au suferit-o, comparativ cu 0,8% dintre utilizatorii placebo. Și nu era niciun beneficiu de arătat pentru asta. Ratele de accident vascular cerebral ischemic au fost similare în ambele grupuri: 1,5% în rândul utilizatorilor de aspirină, 1,7% în grupul placebo.

Nu întrerupeți tratamentul fără sfatul medicului

Elkind a spus că pot exista unele excepții de la sfatul „săriți aspirina”: dacă o persoană cu vârsta cuprinsă între 40 și 70 de ani este considerată cu risc ridicat de atac de cord sau accident vascular cerebral și cu risc scăzut de sângerare, aspirina ar putea fi luată în considerare. Oamenii pot prezenta un risc ridicat din cauza unui istoric familial puternic, de exemplu, sau a unui scor mare la testarea calciului coronarian, care indică o acumulare de plăci în artere.

„Cuvântul cheie aici este rutină”, a spus Elkind. „Aspirina nu ar trebui să fie considerată de rutină sau cu risc scăzut și fiecare pacient ar trebui luat în considerare individual, pe baza constelației specifice de factori de risc și a tendinței de sângerare”.

Pentru persoanele care iau deja o doză mică de aspirină, dr. Saeed a spus că este important să nu oprești singur tratamentul. Discutați cu medicul dumneavoastră despre motivul pentru care a fost prescris și dacă ar trebui să continuați, a spus ea.