Sursa foto: Arhiva EvZ Stresul erodează această relație pozitivă dintre activitățile de stimulare mentală și experiențele de viață și îmbunătățirea cogniției la pacienții din clinica de memorie. Un studiu recent realizat de Karolinska Institutet, publicat în Alzheimer's & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association, susține acest lucru.
În a doua parte a anilor 1980, oamenii de știință au descoperit că anumite persoane cu Alzheimer în stadiu avansat prezentau anomalii cerebrale, chiar dacă nu au prezentat niciodată semne exterioare ale bolii. De atunci, au fost emise teorii care sugerează că așa-numita rezervă cognitivă ar putea fi responsabilă pentru efectul protector diferențial unic al fiecărei persoane.
Stresul ne dă peste cap toată viața
Construirea rezervei cognitive implică implicarea în experiențe și comportamente care stimulează și îmbogățesc cognitiv, cum ar fi continuarea studiilor superioare, asumarea unei munci provocatoare, implicarea în activități fizice și recreative continue și menținerea unor legături sociale pozitive. Pe de altă parte, nivelurile prelungite sau ridicate de stres sunt legate de o capacitate redusă de interacțiune socială, de o capacitate redusă de petrecere a timpului liber și de activitate fizică și de o probabilitate mai mare de demență.
Sursa foto: Dreamstime.com
Acum, 113 participanți de la clinica de memorie de la Spitalul Universitar Karolinska din Huddinge, Suedia, au fost studiați de cercetătorii de la Karolinska Institutet pentru a investiga relația dintre rezerva cognitivă, cogniție și biomarkeri pentru boala Alzheimer. În plus, aceștia au analizat modul în care stresul psihologic (stresul perceput) și stresul fiziologic (nivelurile de cortizol salivar) au afectat această asociere.
S-a descoperit că o rezervă cognitivă mai mare a îmbunătățit cogniția; cu toate acestea, în mod surprinzător, stresul fiziologic a părut să reducă această corelație.
Gestionarea stresului
Potrivit lui Manasa Shanta Yerramalla, autorul principal al studiului și cercetător la Departamentul de Neurobiologie, Științe ale îngrijirii și Societate, Karolinska Institutet, „aceste rezultate ar putea avea implicații clinice, deoarece un număr tot mai mare de cercetări sugerează că exercițiile de mindfulness și meditația pot reduce nivelul de cortizol și pot îmbunătăți cogniția”. „Diferitele strategii de gestionare a stresului ar putea fi o bună completare a intervențiilor existente privind stilul de viață în prevenirea bolii Alzheimer”.
Deși există mai puține șanse de a ajunge la concluzii ferme din cauza dimensiunii reduse a eșantionului, constatările pot fi totuși aplicate la populații de pacienți comparabile. În plus, cercetătorii au ajustat pentru somnifere, deoarece stresul interferează cu somnul, care interferează cu cogniția. Cu toate acestea, ei nu au luat în considerare alte aspecte ale somnului care ar putea afecta cogniția.
„Vom continua să studiem asocierea dintre stres și tulburările de somn și modul în care acestea afectează rezerva cognitivă la pacienții din clinica de memorie”, susține Dr. Yerramalla, citată de sciencedaily.com.
Recomandările noastre
