Trăim vremuri grele și vor veni și mai grele. Fiecare dintre noi se gândește ce ar mai putea face pentru un ban în plus la bugetul familiei. Achitarea datoriei externe a lui Ceaușescu s-a întors în viața noastră ca un blestem, sub denumirea de Deficit. Se descurcă premierul Bolojan cu el, ne mai taie din salarii, din pensii, mai mărește taxele etc, etc. Dar cu deficitul din buzunarele noastre cum facem, aveți idei?
Pe vremea lui Ceaușescu, una din metodele de supraviețuire, sugerată pe linia securistică a zvonurilor, a fost trocul. În general, trocul se făcea cu produse alimentare între orășeni și țărani. Dădeai ulei, zahăr, pâine, ness sau nechezol (fel de cafea cu năut) contra ouă, carne de porc, găini, brânză. Aveai, dădeai, toată lumea mulțumită, cu stomacul plin!
Politicienii de azi – aș spune că de la USR, căci Cristian Ghinea e responsabil de PNRR – au avut și ei o idee de afacere pentru o parte din români. Tot un fel de troc. Ai, dai și-apoi… mai vedem dacă ai sau n-ai! Nu-i așa că v-ați amintit de versurile cupletului lui Constantin Tănase?!
Afacerea propusă de gânditorul PNRR și echipa lui se adresează proprietarilor de terenuri arabile, intravilane. Inovator sau utopist, voi veți decide la finalul expunerii.
Se pleacă de la oferta: dacă aveţi un hectar de teren arabil, puteţi primi miminum 10.000 euro ca să faceţi o pădure pe el. Veți primi și un bonus (subvenţie) o data pe an: 190 euro, timp de 12 ani.
Ce dai pentru țară și ce primești în schimb
Pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate (ANPM) se propune afacerea respectivă. Ea se adresează proprietarilor de terenuri arabile din mediul rural. În această categorie se încadrează fermierii, țăranii sau moștenitorii lor, stabiliți la oraș și care, fie nu cultivă nimic pe teren, fie nu sunt mulțumiți de arendaș.
Mesajul autorității este îmbietor. În locul unei culturi cu risc, deținătorii de pământ arabil pot obține un sprijin financiar substanțial și stabil dacă plantează copaci.
Ce câștigă proprietarul unui hectar de teren? Mulțumirea că pădurea lui contribuie la ozonul țării, iar el va primi 190 de euro pe an. În plus, odată maturizată (adică după 12 ani), pădurea devine „o resursă economică valoroasă, putând fi exploatată controlat pentru lemn sau alte produse forestiere”- li se spune.
S-au înscris mulți posesori de teren, fiindcă suma de 10.000 de euro e tentantă. Plantările de copaci vor începe în luna noiembrie şi se vor încheia în luna aprilie a anului 2026, conform informaţiilor publicate pe site-ul ANPM.
De unde vin banii pentru nașterea pădurilor
„Această schemă de sprijin este parte a Planului Național Strategic 2023–2027, finanțat prin Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, și se adresează atât persoanelor fizice, cât și juridice care dețin terenuri agricole. Scopul ei este dublu: pe de o parte, reducerea emisiilor de carbon și creșterea capacității solurilor de a reține apa, iar pe de altă parte, diversificarea surselor de venit pentru fermieri și micii proprietari de terenuri”.
Așadar, banii vin de la Bruxelles. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor din iunie 2025 și membru USR, are de gestionat 325 de milioane de euro din PNRR pentru împădurirea a 27.000 de hectare. Cică s-au cerut mai mulți bani, dar atât s-a aprobat.
Suma de 10.000 de euro/ha acoperă toate costurile inițiale: pregătirea terenului, achiziția puieților, plantarea și lucrările de întreținere din primii ani. Apoi, li se spune celor care se bagă în afacerea cu Statul, vor primi anual 190 de euro per hectar pentru a asigura continuitatea și întreținerea corectă a noii păduri. Această sumă va fi acordată timp de 12 ani, cam perioada în care puieții devin copaci și plantația devine pădure.
Statul îți ia terenul, iar tu rămâi cu oxigenul
Ceea ce nu se spune în informarea publică este partea mai interesantă.
Odata ce terenul tău devine pădure treci în administrarea ocolului silvic și te vei supune legii Codului silvic. Apoi, dacă peste 12 ani vrei să revii la agricultură sau să-ți faci fermă pe terenul ala, nu mai poti. E ilegal sa tai o pădure, chiar dacă tu ești proprietar.
Sunt foarte mulți români care au păduri în proprietate moștenite și le tin degeaba. N-au bani de întreținere și nici un beneficiu semnificativ dacă suprafața e mică. În plus, legea spune ca la fiecare copac tăiat trebuie să plantezi 10 în altă parte.
Tot din cauza legii s-a stabilit perioada de finanțare a plantației pentru 12 ani. Sunt considerate păduri terenurile din Fondul Forestier Național (FFN) cu o suprafață de cel puțin 0,5 ha, acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație.
Legea Codului silvic, promulgată în acest an, stabilește o serie de obligații pentru proprietarii de păduri, dar și măsuri în cazul în care nu respectă prevederile actului normativ. Ei sunt obligați să încheie contracte de pază și de servicii silvice, și să efectueze împăduriri și regenerări. Dacă nu fac asta, lucrările sunt efectuate de stat, iar costurile se recuperează de la proprietari, inclusiv prin executare silită.
Pe scurt, drepturile proprietarilor prin PNRR sunt puține, beneficiul infim, însă nerespectarea noianului de obligații prevăzute în lege, te lasă fără bucata de pământ împădurită. Așa cum am spus că zicea conu Tănase: Ai, n-ai, dai! Adică: Ai avut teren, n-ai avut bani pentru pază și servicii silvice, dai pădurea la stat, silit, cu tot cu teren!
