Lintea, laptele, seminţele de floarea soarelui sunt capabile să inducă somnul, în timp ce băuturile carbogazoase sau alimentele picante sunt o cale sigură către o noapte agitată.

Ceea ce mâncaţi sau beţi poate avea un impact semnificativ asupra somnului dumneavoastră. Există alimente care induc o stare de somnolenţă, dar şi alimente care o întârzie sau care afectează calitatea somnului.

Combinaţii care induc somnul

Potrivit nutriţioniştilor, nu există alimente de sine stătătoare care să inducă somnul, există însă anumite combinaţii alimentare care pot avea acest efect.

Mâncărurile care conţin cantităţi mari de carbohidraţi netezesc drumul către creier al unui aminoacid numit triptofan, implicat în inducerea stării de somn.

"Triptofanul nu poate fi produs de organismul uman, el se găseşte însă în mai multe alimente, precum fasolea, năutul, lintea, cerealele integrale, seminţele de floarea soarelui, alunele, arahidele, dar şi laptele şi carnea de pui", precizează Bogdan Guinea, consultant în nutriţie la cabinetul MC2 din Bucureşti şi medic specialist în medicină de urgenţă.

Pentru momentele în care vă doriţi să adormiţi mai uşor, puteţi opta deci pentru combinaţii de tipul: lapte cu cereale, brânză cu biscuiţi sau pâine prăjită cu unt de arahide.

Mâncarea grasă sau picantă, contraindicată

Alimentele care afectează somnul se împart în două categorii: alimente care combat somnul, cum sunt cele care conţin cafeină (inclusiv sucurile acidulate, băuturile energizante, ceaiul verde şi negru) şi alimente care provoacă tulburări ale somnului.

Din ultima categorie fac parte mâncărurile de tip fast-food, foarte bogate în sare, zahăr şi grăsimi, şi mâncărurile foarte condimentate.

"Acestea pot declanşa tulburări digestive de tipul refluxului gastro-esofagian, care provoacă iritaţii (simţite ca arsuri) la nivelul tractului digesitiv superior", explică medicul.

Unii specialişti suţin că refluxul gastro-esofagian poate cauza tuse sau senzaţia de sufocare în timpul somnului. Nici dulciurile nu sunt indicate înainte de somn. Specialiştii ne atrag atenţia în special asupra anumitor tipuri de ciocolată.

"Ciocolata cu lapte şi ciocolata albă nu sunt recomandate, în general, pentru că provoacă agitaţie în timpul somnului", spune Bogdan Guinea.

În schimb, ciocolata neagră are efect calmant. Nutriţionistul ne recomandă să consumăm maximum 5 pătrăţele de ciocolată neagră în timpul zilei.

Cum strică alcoolul odihna

În categoria produselor care afectează calitatea somnului se regăseşte şi alcoolul. Chiar dacă induce o stare de somnolenţă, băutura inhibă fazele de somn profund.

"Trecerea din starea de somn în cea de somn profund este reglată de anumite unde cerebrale, iar buna funcţionare a acestor unde poate fi influenţată de consumul de alcool", explică Bogdan Guinea.

Alcoolul în exces trece din ficat în sânge, ajungând apoi la creier, unde dereglează undele cerebrale, prin producerea de spasme vasculare. Acestea sunt simţite sub forma durerilor de cap, mai spune medicul. 5 pătrăţele de ciocolată neagră pe zi, nu seara, este cantitatea optimă recomandată adulţilor pentru a avea un somn bun "Trecerea în starea de somn profund este reglată de anumite unde cerebrale, iar buna funcţionare a acestor unde poate fi influenţată de consumul de alcool.“ DR. BOGDAN GUINEA, consultant în nutriţie la cabinetul MC2 din Bucureşti şi medic specialist în medicină de urgenţă

EXPLICAŢII MEDICALE

De ce apare somnolenţa după masă

Starea de somnolenţă apare după o masă copioasă din cauza consumului energetic ridicat care are loc în organism.

"Cea mai mare parte a energiei organismului este consumată în timpul digestiei. Întrucât nu mai avem aceeaşi resursă energetică pentru a desfăşura alte activităţi, apare starea de somnolenţă pentru că organismul simte nevoia să-şi reîncarce bateriile", explică Bogdan Guinea, consultant în nutriţie la cabinetul MC2 din Bucureşti.

Această stare apare mai ales dacă la masă aţi consumat carne, aliment care se digeră mai greu decât legumele sau lactatele. O problemă de sănătate riscantă, care se manifestă noaptea, este aşa-numita apnee de somn, o afecţiune care provoacă întreruperea prelungită a respiraţiei în timpul somnului.

"Dacă e depăşită greutatea normală a corpului, inima se forţează, la fel şi sistemul circulator. Se poate ajunge astfel la o depăşire a capacităţii cardiopulmonare", explică medicul.