Specialist recrutare: „Vom trăi mult și vom munci până la adânci bătrâneți” | Admitere 2017
- Dana Lascu
- 21 iunie 2017, 00:00
Trăim într-o epocă a longevității, speranța de viață crescând de la an la an. Acest fapt are deja și va avea din ce în ce mai puternice efecte mai puțin bănuite: vom munci mai mult și vom fi nevoiți să învățăm să ne adaptăm schimbărilor
Longevitatea, oricât de îmbucurătoare ar fi, ar trebui să ne dea de gândit. „Se spune că la fiecare an de viață trăit se mai adaugă trei luni. Trăim într- o epocă a longevității și ar trebui să contemplăm faptul că vom avea o viață foarte lungă. Ce o să se întâmple cu mine? E posibil ca în câțiva ani vârsta de pensionare să crească la 70 de ani, cum anticipează britanicii că se va întâmpla peste 10 ani. Probabil că peste încă zece ani, vârsta de pensionare să crească la 80 de ani. Și tot așa”, explica Andreea Buzec (foto), responsabil employer branding și proiecte studențești la BRD – Groupe Societe Generale România.
„Copiii de acum vor avea meserii neinventate încă”
Problema este că în România sistemul de pensii de stat, mult prea șubred, sau cel mult privat, tânăr, nu vor putea suporta zeci de ani pensionari care doar să primească. Apoi, multora din pensionarii de acum le-ar fi și greu săși găsească loc de muncă, pentru că multe din meseriile lor nu mai există. Situație căreia vor trebuie să-i facă față și viitorii angajați. „40% din meseriile pe care le vor avea copiii care sunt acum la grădiniță, nici n-au fost inventate încă”, explică expertul.
Ca să faci față unor astfel de schimbări datorate evoluției constante, va trebui să deprinzi abilitatea de a te adapta. „Ar trebui să avem în vedere un principiu de bază, a învăța să înveți”, spunea Andreea Buzec.
Ce specialiști nu se găsesc în România
Ultimul raportul emis de Comisia Europeană arată că în România, lipsa de personal calificat este extrem de acută în sectorul medical, al construcțiilor, al serviciilor hoteliere și al IT. În plus, mobilitatea în scop educațional și măsurile de orientare profesională, precum și competențele non-tehnice necesare pentru piața forței de muncă, cum ar fi spiritul antreprenorial și abilitățile digitale, nu sunt suficient de dezvoltate. Participarea la învățământul pentru adulți este printre cele mai scăzute din UE (1,5 % în 2014, față de media UE de 11 %).