Social
Sondaj. Românii sunt nemulțumiți de modul în care Ilie Bolojan a gestionat criza carburanților
Ilie Bolojan. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea
Din cuprinsul articolului
Un sondaj realizat de CURS indică un nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației față de modul în care autoritățile au gestionat criza carburanților. Datele arată că percepția publică este dominată de impactul direct al scumpirilor și de așteptări clare privind intervenția statului.
Rezultatele cercetării vin într-un moment economic tensionat, marcat de creșteri constante ale prețurilor la combustibili, care au influențat atât bugetele gospodăriilor, cât și costurile din economie.
89% dintre români declară că sunt nemulțumiți de gestionarea crizei
Potrivit datelor prezentate, 89% dintre români nu sunt mulțumiți de modul în care Guvernul a gestionat criza carburanților. Doar 8% dintre respondenți au declarat că sunt mulțumiți, în timp ce 3% nu au exprimat o opinie. În Evenimentul Zilei ați putut citi că există și o categorie de oameni liniștită în ciuda prețurilor mari de la pompe.
Acest nivel ridicat de nemulțumire indică o percepție negativă generalizată asupra răspunsului autorităților, în condițiile în care creșterea prețurilor la combustibili a avut un impact direct și rapid asupra populației.
Impactul scumpirilor este perceput ca fiind major de majoritatea populației
Sondajul arată că efectele creșterii prețurilor la carburanți au fost resimțite intens de români. 44% dintre respondenți au declarat că impactul a fost mare, iar 37% au apreciat că acesta a fost foarte mare.
În total, peste 80% dintre participanții la sondaj indică un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi. În schimb, doar 11% consideră că impactul a fost mic, iar 5% foarte mic. Un procent de 3% nu a oferit un răspuns.
Scumpirile la combustibili au afectat direct costurile de transport, prețurile bunurilor și serviciilor și, implicit, nivelul de trai.
Benzinărie. Sursa foto: Freepik
Românii preferă măsuri fiscale pentru reducerea prețurilor la carburanți
În ceea ce privește soluțiile, respondenții indică o preferință clară pentru intervenții fiscale. Mai mult de o treime dintre cei chestionați, respectiv 36%, consideră că Guvernul ar fi trebuit să reducă simultan accizele și TVA-ul la carburanți.
Alți 25% cred că reducerea TVA-ului ar fi fost suficientă, în timp ce 22% ar fi preferat scăderea accizelor. Aceste opțiuni arată o orientare clară către măsuri directe care să influențeze prețul final la pompă.
În același timp, 13% dintre respondenți susțin că piața ar trebui lăsată să funcționeze liber, fără intervenții, iar 4% nu au exprimat o opinie.
Sondajul indică o preferință pentru intervenția statului în economie
Interpretarea datelor sugerează că majoritatea populației susține intervenția statului în stabilirea sau influențarea prețurilor, cel puțin în situații de criză.
Preferința pentru reducerea taxelor arată că românii percep fiscalitatea ca fiind un factor important în formarea prețurilor la carburanți și consideră că statul are un rol activ în gestionarea acestor costuri.
Situația economică și scumpirile în lanț amplifică nemulțumirile populației
Creșterea prețurilor la carburanți are efecte în lanț asupra economiei. Transportul mai scump influențează costurile de producție și distribuție, ceea ce se traduce în prețuri mai mari pentru bunuri și servicii.
Percepția negativă asupra modului în care a fost gestionată criza este amplificată de impactul resimțit în viața de zi cu zi.
Metodologia sondajului și relevanța datelor
Sondajul realizat de CURS a fost efectuat pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Perioada de colectare a datelor a fost 23–27 martie, iar metoda utilizată a fost CATI (interviuri telefonice asistate de calculator).
Marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență.
Aceste elemente metodologice indică un grad ridicat de relevanță statistică a datelor, ceea ce oferă o imagine credibilă asupra percepției populației.
