INSCOP Research a realizat primul sondaj efectuat în România în legătură cu reziliența națională. Informațiile au fost strânse în perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022 prin interviuri față în față, iar eșantionul a cuprins 1.500 de persoane. Datele au arătat că românii nu au încredere în politicienii aflați la conducere.

Sondajul realizat de INSCOP Research a arătat că românii nu au încredere în clasa politică, mai ales în contextul gestionării unei crize naționale. Principala frică a românilor a rămas extinderea războiului din Ucraina pe teritoriul României. 38% dintre persoanele care au răspuns sondajului au fost total sau parțial de acord cu afirmația că „Localitatea mea este pregătită pentru situații de urgență și de criză”. În același timp, alți 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord. Un procent de 32,2 dintre respondenți au spus că sunt în dezacord parțial sau total. Restul de 4,1% au spus că nu știu sau nu răspund la această întrebare.

În ceea ce privește statutul socio-demografic, cei care tind să fie de acord cu informația sunt persoanele cu un venit mai ridicat (care reușesc să aibă tot ce trebuie fără să se restrângă de la ceva), salariații la stat, locuitorii din urbanul mediu și mic, respectiv regiunile Vest și Sud-Est. Persoane care și-au exprimat dezacordul privind afirmația de mai sus sunt persoanele cu un venit mai redus, locuitorii din București și din urbanul mare și foarte mare, întreprinzătorii/liber profesioniștii.

45% dintre participanții la sondaj nu cred că Armata Română poate apăra țara

45,6% dintre cei intervievați au spus că sunt de acord total sau parțial cu afirmația „Armata Română are capacitatea de a apăra România”. În  același timp, 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2,1% din total eșantion.

Analiza socio-demografică a arătat că sunt de acord cu afirmația precizată persoanele cu un nivel de educație mai scăzut, salariații la stat, persoanele fără ocupație, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București. Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, salariați la privat, întreprinzători/liber profesioniști, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urbanul mare și foarte mare sunt în dezacord cu afirmația într-o proporție mai mare decât media populației.

Cine își va face datoria în cazul unei crize naționale

În ceea ce privește afirmația „În caz de stare de urgență sau criză națională, cred că mass- media (televiziuni, radio, ziare, internet) își vor face datoria cum trebuie”, 34,8% dintre participanții la sondaj au spus că sunt de acord sau parțial de acord. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% își exprimă dezacordul parțial sau total. Ponderea răspunsurilor nu știu sau nu vreau să răspund a fost de 3,1% din total eșantion.

Salariații la stat, persoanele fără ocupație, locuitorii din București, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia și București-Ilfov sunt de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației. De asemenea, cei care și-au exprimat dezacordul privind afirmația dată au fost persoanele cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei a căror familie include cel puțin doi membri, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din urbanul mare și foarte mare.

Jumătate dintre respondenți nu au încredere în clasa politică

Doar 21,8 din totalul respondenților au spus că sunt de acord sau parțial de acord cu afirmația „În caz de criză națională, cred că partidele politice își vor face datoria cum trebuie” . În plus, 24,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 52,6% își exprimă dezacordul parțial sau total cu afirmația dată. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,1% din total eșantion.

Tinerii sub 30 de ani, elevi/studenții, salariații la stat, locuitorii din rural sunt de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației. Dezacordul cu afirmația data este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: persoane peste 30 de ani, salariați la privat, întreprinzători/liber profesioniști, cei fără ocupație, pensionari, persoanele cu venit mai redus, locuitorii din București, respectiv din urbanul mare și foarte mare.

Unul din trei români cred că guvernanții vor lua decizii corect în cazul unei crize

Afirmația „În caz de criză națională conducerea țării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă țara” a întrunit acordul sau acordul parțial a 32% dintre respondenți. În același timp, 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund a reprezentat 2,1% din total eșantion.

Analiza socio-demografică a arătat că au fost de acord cu această afirmație tinerii 30 de ani, elevi/studenți, salariați la stat, locuitorii din București și din urbanul mediu sau mic. Persoanele cu vârsta peste 30 de ani, cei cu studii primare, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din urbanul mare și foarte mare, respectiv din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia și Nord-Vest tind să fie în dezacord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât celelalte categorii socio-demografice.

Aproape 40% din români se bazează pe ajutorul comunității religioase din care fac parte

39% dintre respondenți au spus că atunci când au probleme și sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunității religioase din care fac parte întotdeauna sau foarte des, 22,4% uneori sau foarte rar, iar 37,5% niciodată. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,1% din total eșantion.

Analiza socio-demografică a arătat că de acord cu această afirmație au fost, mai ales,  persoanele mai în vârstă, cei a căror familie include cel puțin patru membri, persoanele cu studii primare, pensionarii, salariații la stat și cei fără ocupație, locuitorii din rural. Persoanele cu studii superioare, salariații la privat, locuitorii din București, respectiv regiunile București-Ilfov și Centru declară că afirmația dată corespunde situației lor familiale foarte rar sau niciodată într-o proporție mai mare decât media.

Puțini români cred că țara noastră poate găzdui refugiați în caz de calamități

Doar 28,6% dintre respondenți au fost de acord sau parțial de acord cu faptul că „În caz de război, cutremur sau alte calamități familia mea are capacitatea să găzduiască refugiați sau sinistrați”. În plus, 24,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 44,4% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2,7% din total eșantion.

Persoanele care au fost de acord au vârste sub 30 de ani sau sunt persoane a căror familie include cel puțin trei persoane. În această categorie au fost încadrați și salariații la stat, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est și Sud-Est. Persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei a căror familie include una sau două persoane, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cu un venit mai redus, locuitorii din mediu urban sunt în dezacord cu afirmația într-o măsură mai mare decât restul populației.

Puțini români au rude la care se pot refugia în cazul unei crize

Respondenții au fost întrebați dacă au rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate. În acest caz, 25,7% dintre participanții la sondaj declară că nu, iar 23,7% precizează că au rude sau prieteni la care pot apela la țară, 12,1% la oraș, 27,3% atât la țară, cât și la oraș, 10,5% în altă țară. 0,7% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Cei care au declarat că nu au rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate sunt persoanele de peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din București. Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mediu și mic, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest și București-Ilfov susțin că au rude la oraș la care pot apela.

Persoanele cu vârsta sub 44, cei a căror familie include cel puțin trei persoane, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din regiunea Centru spun că au rude la care pot apela atât la țară, cât și la oraș într-o proporție mai mare decât restul populației. În ceea ce privește cei care au rude în altă țară, nu există diferențe majore în funcție de principalele caracteristici socio-demografice analizate.

Cum sunt relațiile românilor cu minoritățile etnice

Mulți români cred că „Relațiile dintre românii majoritari și minoritățile etnice/ naționale sunt bune”. Este vorba de un procent de 52,6. În același timp, 29,9% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 15,8% își exprimă dezacordul parțial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,6% din total eșantion.

Analiza socio-demografică a arătat că salariații la stat, locuitorii din regiunile Centru și Vest sunt de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației. În același timp, sunt în dezacord cu afirmația dată mai ales locuitorii din București, respectiv din regiunile București Ilfov, Sud-Est și Sud-Muntenia.

Care sunt cele mai mari îngrijorări ale românilor

Întrebați în ce măsură sunt îngrijorați de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 29,9% dintre participații la sondaj spun că sunt foarte îngrijorați de o astfel de perspectivă, 35,5% destul de îngrijorați, 19,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 7,5% destul de puțin îngrijorați, iar 6,3% deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,9% din total eșantion.

Persoanele cele mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina vizează mai ales următoarele categorii de populație: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupație, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului), respectiv din regiunile Vest și Sud-Est. Tinerii, cei cu un venit mai ridicat și locuitorii din București sunt mai puțin îngrijorați decât restul populației de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina.

Românii se tem de situația economică pe care o au

20,4% dintre români se declară foarte îngrijorați de situația economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijorați, 25,3% nici îngrijorați, nici liniștiți, 10,3% destul de puțin îngrijorați, iar 5,3% deloc îngrijorați. 0,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Românii cei mai îngrijorați sunt reprezentanți de persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educație mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupație, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului). De asemeena, se declară destul de puțin sau deloc îngrijorați de situația economică a familiei lor mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București.

În ceea ce privește pericolul virusului COVID-19, doar 11,1% dintre români se declară foarte îngrijorați, 22,5% destul de îngrijorați, 27,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 15,8% destul de puțin îngrijorați, iar 21,9% deloc îngrijorați. 0,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare, a arătat studiul realizat de INSCOP Research.