Aliații europeni ai Ucrainei, reuniți joi la Paris, s-au exprimat în unanimitate împotriva ridicării sancțiunilor impuse Rusiei. Franța și Regatul Unit sunt pregătite să desfășoare trupe în Ucraina ca „garanție de securitate”, conform AFP.

În acest context, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că o misiune franco-britanică va călători „în zilele următoare în Ucraina”. Astfel, Parisul și Londra devin „piloții” mobilizării în sprijinul Ucrainei, care se află acum în al patrulea an al invaziei ruse de amploare.

Această misiune are scopul de a pregăti „formatul viitor al armatei ucrainene”, care rămâne principala „garanție de securitate” pentru Kiev, a declarat Macron la finalul summitului la care au participat aproximativ 30 de lideri de state și guverne.

În ceea ce privește aspectele economice, țările care sprijină Ucraina au „convenit în unanimitate” că sancțiunile impuse Moscovei nu trebuie ridicate, iar Emmanuel Macron a asigurat că Statele Unite iau în considerare acest lucru.

Aliații europeni nu ridică sancțiunile Rusiei

„Există un consens că nu este momentul să ridicăm sancțiunile”, a subliniat premierul britanic Keith Starmer. „Dimpotrivă, am discutat despre cum să le întărim”, a adăugat el, exprimându-și satisfacția că Europa „se mobilizează” pentru pace în Ucraina „la o scară fără precedent în ultimele decenii”.

Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat că ar fi „o greșeală gravă” să se ridice sancțiunile, afirmând că „acest lucru nu are sens atâta timp cât pacea nu a fost restabilită în mod real, iar noi suntem, din păcate, departe de acest obiectiv”.

Zelenski: Rusia nu dorește „niciun fel de pace”

În timp ce Rusia a fost angajată în negocieri cu Statele Unite, care caută un armistițiu în Ucraina, participanții la summitul din capitala franceză s-au arătat sceptici. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia nu dorește „niciun fel de pace”.

„Ucraina a avut curajul să accepte o încetare a focului necondiționată. Nu a existat niciun răspuns din partea Rusiei, ci doar noi condiții din partea Moscovei, iar atacurile s-au intensificat în Ucraina”, a rezumat Emmanuel Macron, criticând strategia Kremlinului. El a adăugat că Kremlinul „pretinde că deschide negocieri pentru a descuraja adversarul și a intensifica atacurile”.

Sub presiunea americană, Kievul a acceptat pe 11 martie o încetare a luptelor pentru 30 de zile. Marți, în urma unor negocieri în Arabia Saudită, facilitate de Statele Unite, s-a anunțat un acord care ar putea conduce, în anumite condiții, la un armistițiu în Marea Neagră și la un „moratoriu” asupra atacurilor împotriva instalațiilor energetice. Totuși, Moscova a cerut ridicarea sancțiunilor impuse exporturilor agricole rusești, o idee susținută de Casa Albă.

Aliații europeni și-au reafirmat poziția față de Ucraina

Summitul de la Paris a avut ca scop reafirmarea poziției Ucrainei și a susținătorilor săi, în timp ce rușii și americanii discutau direct,  „finalizarea” „garanțiilor de securitate” pentru ucraineni în cazul unei păci ipotetice.

Propunerea franco-britanică de a trimite contingente europene în Ucraina „nu a fost unanim acceptată”, a recunoscut președintele francez, care a promis că va exista „o forță de reasigurare din partea mai multor țări europene” în cazul unei păci, asigurând că acest lucru nu va slăbi flancul estic al NATO.

Aceste trupe formate din aliații europeni „nu vor avea rolul de a fi forțe de menținere a păcii, nu vor fi prezente de-a lungul liniei de contact și nu vor înlocui forțele ucrainene”, a reiterat el. Ele vor fi desfășurate „în anumite locuri strategice predefinite împreună cu ucrainenii” și vor avea un „caracter de descurajare”, a subliniat el.

Summitul „Coaliției Voluntarilor”, cum l-a numit Emmanuel Macron, a durat peste trei ore la Palatul Elysée. Printre liderii țărilor din Uniunea Europeană (UE) și/sau NATO prezenți s-au numărat, pe lângă Scholz, șefa Guvernului italian Giorgia Meloni și premierul polonez Donald Tusk, precum și vicepreședintele turc Cevdet Yilmaz.

Acest summit a avut loc după o serie de întâlniri politice și militare organizate de Paris și Londra începând cu jumătatea lunii februarie, în paralel cu procesul de negociere inițiat de administrația lui Donald Trump cu Kievul și Moscova.