În lupta cu noul coronavirus, un medic român din Cluj a propus recent radiație ionizantă ca soluţie pentru anihilarea SARS-CoV-2.

Soluţie pentru anihilarea noului coronavirus! Atenţie, o are un medic român. În prim-plan apare medicul clujean Horia Maniu. Acesta propune o metodă de anihilare a SARS-CoV-2 care folosește radiaţia ionizantă.

Acest tip de radiaţie ar putea influenţa câmpul electrostatic al virusului care a paralizat planeta. Mai trebuie spus că ideea este susţinută de mai mulţi specialişti.

„Studiind rezultatele unor cercetători chinezi, am descoperit că există posibilitatea modificării câmpului electrostatic prin expunerea SARS-CoV-2 la un fascicul de radiaţie ionizantă, cu potenţiale modificări funcţionale sau chiar structurale ale virusului SARS-CoV-2, care să-i atenueze cel puţin infecţiozitatea sau chiar să o anuleze”, a declarat doctorul Horia Maniu pentru Agerpres.

Profesorul Doctor Gabriel Kacso, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Iuliu Haţieganu (Cluj-Napoca), s-a referit la acest subiect. Astfel, medicul primar de radioterapie şi oncologie medicală susţine ideea medicului clujean.

„Cred că sunt două paliere de cercetare. Unul este la nivelul analizei virusului SARS-CoV-2, care ne-a demonstrat că este un adversar redutabil. Acolo sunt patru proteine care interacţionează între ele şi care îi dau un anumit comportament. Este proteina spyke (S), proteina de înveliş (E), proteina de membrană (M) şi nucleocapsida (N).

Soluţie pentru anihilarea noului coronavirus

Cele mai importante sunt comunicările între M şi N şi acolo, acest câmp electrostatic care le menţine într-o anumită formă şi care influenţează multiplicarea virală şi, prin comunicarea cu proteina S, infecţiozitatea, acolo le putem influenţa cu diverse forme de energie aplicate din exterior, a declarat Kacso, care este şi coordonatorul echipei medicale din Centrului de Radioterapie Amethyst Cluj.

Profesorul clujean mai spune că energiile din afară pot influenţa câmpul electrostatic al SARS-CoV-2. De asemenea, acesta a completat că cercetările ar trebui să fie făcute cu mare atenţie. El a recomandat ca într-o primă fază acestea să fie făcute, eventual, pe virusuri cu structură asemănătoare celui care provoacă Covid-19.

„Această energie suplimentară care vine din afară modifică câmpul electrostatic, energiile care se creează între aceste reziduuri din proteinele respective. Inclusiv radiaţiile ionizante, cele pe care le folosim pentru diagnostic, radiaţia x sau pentru terapie.

Acelea, pe de o parte, le putem investiga în modificarea comportamentului virusului. Aceasta înseamnă cercetare cu toate regulile respectate cu scrupulozitate, pentru că nu poţi să te joci cu asemenea virusuri în cultură.

Trebuie nivele de securitate. Nici noi nu putem deplasa razele noastre, că-s ditamai acceleratoarele sau aparatele… Nu le putem scoate să iradiem oriunde. Nici ei nu pot scoate culturile de virus SARS-CoV-2 din laboratoare şi atunci o cale de mijloc este să folosim modele de virus hepatitic SARS, care nu are nocivitatea ticălosului care dă COVID-19 şi să vedem ce iese”, a mai spus Gabriel Kacso.

Horia Maniu este medic stomatolog

Horia Maniu este medic stomatolog şi fost cadru didactic la UMF Cluj-Napoca. Acesta a contactat o serie de medici şi cercetători din România şi din lume pentru a încerca să-şi concretizeze ideea.

„Noi ne oferim tehnica disponibilă pentru a face această etapă de iradiere pe culturi de celule, pe modele experimentale, în măsura în care planul poate fi dezvoltat în condiţii de siguranţă în culturi de celule oferite de institute de virologie.

Modelul viral cred că poate fi împrumutat din datele publicate deja, acel model de hepatită, ne trebuie o analiză, rezonanţă magnetică, în spectroscopie, ca să putem să punem în evidenţă aceste reziduuri, legături între proteine.

Aceasta s-ar face la universităţi tehnice, care ar fi un alt partener, pe lângă institutele de virologie, care furnizează culturile de celule. Expunerea lor la diverse forme de energie, inclusiv radiaţie ionizantă, poate fi făcută în diverse instituţii.

Poate că şi la câmp magnetic reacţionează foarte bine. Nu ştim ce va genera această cercetare”, a încheiat Gabriel Kacso, conform Agerpres.